Revista presei economice, 24 septembrie

Ziarul Financiar îşi deschide ediţia cu titlul "BNR aruncă în aer prognozele guvernului de revenire economică".

"Banca Naţională a pus sub semnul întrebării, în premieră, prognozele guvernului privind creşterea economică şi chiar capacitatea de a corecta deficitul bugetar. (...) Se repetă astfel scenariul de anul trecut când prognozele privind evoluţia economiei au fost revizuite în repetate rânduri, de fiecare dată în jos."

Ca urmare, deficitul bugetar are mari şanse să rămâna la 6% în următorii ani, mai ales că 2012 va fi un an electoral, spune Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR.

Oamenii de afaceri cer Băncii Naţionale să se ocupe şi de creşterea economică, relatează Ziarul Financiar. Ziarul publică şi replica purtătorului de cuvânt al BNR, Mugur Şteţ: politica de dezvoltare economica este atribuţia Guvernului, obiectivul băncilor centrale este stabilitatea preţurilor.

"Am ajuns la limita de jos în ce priveşte posibilitatea politicii monetare de a stimula economia, în condiţiile în care politica fiscală nu şi-a făcut treaba", îl citează ziarul pe Nicolae Chideşciuc. Economistul-sef al ING Bank vede o contracţie a economiei cu 2,8% anul acesta şi cu 1,8% anul viitor.

"Dacă România nu reuşeşte să facă ajustările programate, sursele de capital vor scădea", îl citează Curierul Naţional pe Lucian Croitoru. Oricum, susţine acesta, România trebuie să se împrumute de pe pieţele externe, dar în baza unui acord preventiv, care "stabileşte o valoare a împrumutului, dar prin care tragerile nu sunt efectuate automat, ci doar dacă este necesar".

Pentru un asemenea tip de împrumut se pronunţă, dar numai la limită, şi Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România, observă şi ziarul Bursa.

Oamenii de afaceri consideră că "alături de reducerea drastică a cheltuielilor publice este de maximă importanţă adoptarea de către Guvern sau Parlament a unor măsuri hotărâte şi curajoase care să restabilească încrederea investitorilor, a consumatorilor şi a societăţii in ansamblul ei".

Politica fiscală a avut in ultimii ani o abordare pur contabilă, iar nivelul foarte mare al taxării are un efect contraproductiv, relevă Bursa într-un alt articol citând opinia lui Laurian Lungu, de la compania Macroanalitica.

"Lungu consideră că este nevoie de un dialog serios cu mediul privat, singurul care poate asigura creşterea economică atât de necesară în România. Potrivit economistului, investitorii străini nu au probleme de lichidităţi, ci una de încredere în perspectivele şi politicile aplicate în România. Partidele politice şi-au pierdut credibilitatea. Influenţa ciclului electoral este masivă în economie", citim în încheierea articolului din Bursa .

Pe scurt

PSD şi PNL, care au invocat în repetate rânduri posibilitatea unei colaborări într-o viitoare guvernare, au în materie de impozitare opţiuni cere se ciocnesc frontal. "Cu ce propuneri vine Opoziţia: PSD ar vrea patru trepte de taxare a veniturilor, PNL ar micşora cota unică la 10%", de Răzvan Voican şi Lucian Anghel.

România ar trebui să privescă spre viitor în termeni de creştere economică sustenabilă, nu neapărat ambiţioasă, dar care lasă loc autofinanţării si nu îndatorării progresive. "Ce şansă va avea România după criză?", de Cristina Chicoş, înCurierul Naţional.

Deşi singurul sector al economiei care a înregistrat o creştere în prima jumătate a anului a fost cel al industriei, investiţiile l-au ocolit. În schimb, construcţiile şi serviciile au atras sume mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Dacă Guvernul vrea să atragă mai multe investiţii directe în industrie atunci trebuie să flexibilizeze piaţa muncii.

"Lazea, BNR: Investiţiile au scăzut, anul acesta, şi din vina statului", de Gabriela Căpăţână, în Bursa.

Până în prezent, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii a absorbit doar 1,8% din cele 2 miliarde de euro alocate de Uniunea Europeană în perioada 2007-2010. Răspunderea pentru aceste rezultate dezastruoase pentru România trebuie să fie şi managerială, nu doar politică", a declarat noul ministru de resort, numit în funcţie luna aceasta.

"Boagiu recunoaşte: rezultate dezastruoase la transporturi", de Mirabela Tiron, în Ziarul Financiar.

Cu un grad de absorbţie extrem de scăzut de circa 6% din sumele alocate de la UE pentru perioada 2007-2010, Guvernul ia în calcul varianta unei singure autorităţi de management, în subordinea unui minister care să gestioneze aceste fonduri, spune prim-vicepreşedintele PDL Adriean Videanu.

Unii oameni de afaceri consideră că o nouă autoritate nu ar fluidiza procesul, ci l-ar încărca.

"Videanu propune un "minister" al fondurilor UE", de Adriana Roşoga, în Ziarul Financiar.

Declinul creditelor in lei s-a accentuat în ultimele luni, deşi BNR a menţinut dobânda cheie la 6,25% pe an. Creditul în valută rămâne în preferinţele clienţilor datorită dobânzilor mai scăzute şi stabilizării cursului.

"Românii se mai împrumută doar în valută", de Ciprian Botea, în Ziarul Financiar.