Revista presei economice, 23 iulie

România intră de luni într-o nouă rundă de negocieri cu FMI şi Comisia Europeană având pe masă spectrul celui de-al treilea an consecutiv de recesiune în 2011, când scăderea PIB ar putea fi de 0,5 procente, aflăm din Ziarul Financiar.

După ce economia a căzut cu 7 la sută în 2009, pentru 2010 ar urma să fie luată în calcul o prognoză revizuită de contracţie cuprinsă între 1,5 şi 1,8 la sută din PIB.

Noua estimare apare deja drept optimistă având în vedere că mulţi analişti bancari avansează scăderi de 3 procente.

Cu câteva luni în urmă, FMI anticipa că economia românească avea să "decoleze" în 2011, cu o creştere de 5,1 la sută, însă chiar şi socotelile instituţiei de la Washington continuă să fie date peste cap de realitate.

Din paginile aceluiaşi ziar ne informăm că indicatorul pieţei monetare, Robor, pentru scadenţa de şase luni - utilizat de multe bănci în formula de calcul a dobânzii pentru creditele în lei acordate firmelor sau companiilor - a urcat la aproape 7,5 la sută pe an, cu circa jumătate de punct peste nivelul de la începutul lunii iunie.

În aprilie, Robor coborâse chiar sub nivelul de 6 la sută pe an, pe fondul perceţiei pozitive a investitorilor străini, dar şi a jucătorilor locali, privind perspectivele economiei româneşti.

Între timp însă pieţele au devenit din nou tensionate, leul a intrat sub presiune de depreciere, iar băncile cer dobânzi tot mai mari, în condiţiile în care anticipează că Ministerul Finanţelor va fi nevoit să se împrumute din nou masiv de pe piaţă pentru a-şi acoperi cheltuielile, întrucât veniturile sale vor fi afectate de înrăutăţirea continuă a situaţiei economice.

Ziarul Bursa face cunoscut faptul că aversiunea faţă de risc a investitorilor, care evită achiziţionarea de active în Europa de Est, a dus la deprecierea monedelor şi la majorarea costurilor rambursării ipotecilor şi a creditelor de consum denominate în valută.

Astfel, forinţul din Ungaria şi leul din România sunt printre cele zece monede din lume care au înregistrat cele mai slabe performanţe în acest an.

Aşadar, în condiţiile în care redresarea este încă fragilă şi inegală, regiunea are nevoie să întărească stabilitatea sistemului bancar şi să reducă deficitul bugetar şi datoria guvernamentală.

Curierul Naţional ne anunţă că Alianţa Confederaţiilor Patronale din România va propune Guvernului, pe lângă un program naţional anticriză, şi unele iniţiative regionale, pentru cele opt regiuni de dezvoltare, măsurile incluse în acestea urmînd să fie stabilite săptămâna viitoare împreună cu celelalte structuri patronale.

Reprezentanţii alianţei mai susţin formarea unui comitet de monitorizare a fondurilor europene, din care să facă parte şi membri ai patronatului, precum şi eliminarea imediată a impozitului minim.