Revista presei economice, 23 decembrie

Planurile miniştrilor audiaţi ieri de comisiile parlamentare şi cum se prezintă România la 20 de ani după căderea dictaturii ceauşiste sunt două dintre principalele subiecte abordate în presa economică.

Toţi miniştrii guvernului Boc au primit avizul Parlamentarilor. Astăzi urmează votul de învestitura, titrează Ziarul financiar. Publicaţia prezintă în rezumat şi planurile miniştrilor desemnaţi pentru mandatul care începe azi, cu un accent special pe intenţiile miniştrilor finanţelor publice şi muncii.

Ziarul Gândul constată că a venit scadenţa reformelor dure amânate în 2009 din motive electorale.

Ministrul desemnat al finanţelor Sebastian Vlădescu, citat de Ziarul financiar, promite că se vor face sub 100.000 de disponibilizări din sectorul bugetar, o bună parte prin neangajare pe posturile care se eliberează.

Potrivit ministrului desemnat al Muncii Mihail Şeitan concedierile din sectorul bugetar nu vor fi mai mari de 200.000 de persoane.

Salariile angajaţilor din sistemul bugetar vor fi îngheţate anul viitor, dar nu vor fi reduse, citim în Curierul Naţional.

Pensionarii vor resimţi şi ei austeritatea. Pensiile vor fi îngheţate anul viitor la nivelul din octombrie 2009, citim în acelaşi ziar.

Curierul Naţional se refera şi remnarcă ministrului finanţelor privind nivelul ridicat al sumelor cheltuite cu salariile şi asistenţa socială într-o ţară cu venituri de doar 31 la sută din PIB, comparativ cu 38 la sută în alte ţări.

La alocaţiile sociale trebuie să ne schimbam percepţia, fiind vorba de o zona în care se risipesc mulţi bani, mai relevă ministrul Sebastian Vlădescu citat de Gândul. Sunt unii cetăţeni insuficient asistaţi, în vreme ce alţii care nu ar trebui asistaţi, sunt excesiv.

Acordul cu FMI şi Comisia europeană nu include, deocamdată, măsuri de stimulare a mediului de afaceri, cu excepţia celor de menţinere a stabilităţii macroeconomice, care vor conduce la scăderea dobănzilor.

Curierul Naţional relevă că programul prima casa ar putea fi modificat, pentru susţinerea construcţiei de locuinţe, nu doar pentru achiziţii, mai ales că există un plafon de aproape jumătate de miliard de euro neutilizat.

Gândul se referă la necesitatea unei mai bune utilizări a banului public, citând ca exemplu faptul că noi plătim pentru un kilometru de autoastradă la şes cam de 3-4 ori mai mult decât a plătit Croaţia pentru o autostrada în munţi.