Revista presei economice, 23 decembrie

Ziarul Financiar se întreabă "Ce le mai rămâne clienţilor din Ordonanţa 50?". "Lobby-ul bancherilor a fost atât de puternic încât din prevederile ordonanţei privind creditele nu rămâne mai nimic în favoarea clienţilor cu îimprumuturi vechi. (...) Dispare obligaţia băncilor de a refinanţa creditele vechi la preţurile actuale", scrie ziarul. Sub titlul "Guvernul discută azi reintroducerea impozitului pe 3% pentru IMM", Curierul Naţional scrie: "Reprezentanţii Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii au susţinut în repetate rânduri necesitatea reintroducerii acestui impozit pentru microîntreprinderi, un impozit de 3% reprezintă pentru multe IMM salvarea de la faliment.

Potrivit acestora, atât renunţarea la impozitul de 3%, cât şi introducerea impozitului minim au fost o calamitate pentru IMM, au distrus mii de firme şi au lăsat sute de mii de oameni fără un loc de muncă". "Dar trebuie discutat mai întâi cu FMI şi Uniunea Europeană, a declarat ieri ministrul Finanţelor Gheorghe Ialomiţianu", scrie Curierul Naţional.

Ziarul Bursa precizează că "ministrul Finanţelor a promis opoziţiei, la dezbaterea în Parlament a proiectului de buget pe 2011, aplicarea acestui impozit de la 1 ianuarie 2011". "Colaborarea cu FMI va continua şi după expirarea actualului acord de 12,95 miliarde de euro în primăvara anului viitor, pentru că România nu se poate lipsi de un nou "certificat de credibilitate" din partea Fondului, având în vedere şi amânarea aderării la Schengen care transmite un semnal prost pentru investitorii străini", citim în Ziarul Financiar.

Conform noului angajament cu FMI, "diminuarea impozitelor aplicate forţei de muncă va fi realizată doar dacă economia îşi va reveni, până atunci sistemul de impozitare urmând să rămână neschimbat". Tot referitor la capitolul venituri bugetare, cotidianul Bursa titrează: "Invocând lipsa banilor, ministerele refuză să plătească impozite şi taxe pentru spaţiile ocupate". Obligaţia achitării taxelor locale de către instituţiile publice care ocupă spaţii din proprietatea statului administrată de Regia Patrimoniului Protocolului de Stat a fost introdusă de guvern în vara acestui an, reaminteşte ziarul.

Ziarul Financiar relevă că "România nu stă prost în ceea ce priveşte numărul de funcţionari raportat la suta de locuitori, dar are o mare problemă în ceea ce priveşte ponderea cheltuielilor cu bugetarii în veniturile statului. (...) Cu alte cuvinte, nu avem mulţi funcţionari raportat la populaţie, dar sunt prea mulţi şi prea bine plătiţi raportat la ceea ce fac. Productivitatea este aici cuvântul-cheie. (...) Există deja semne că această chestiune este asimilată la vârf.

De exemplu, Garda Financiară şi Vama vor fi incluse în Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, iar ANAF va închide 30% din administraţiile fiscale şi va trece de la organizarea pe judeţe la cea regională". Din acelaşi cotidian aflăm că "restanţele populaţiei au sărit cu 6,8% în octombrie, la 1,26 miliarde de euro". "Împrumuturile în valută încep să dea bătăi de cap bancherilor, clienţii care au luat credite în euro şi franci elveţieni în 2006-2007 simţind acum presiunea din ultimii doi ani a cursului de schimb".

Numărul persoanelor care înregistrau restanţe era de aproape 734 800 la sfârşitul lui octombrie. "Numărul restanţelor depăşea însă 1 milion, în condiţiile în care sunt debitori care întârzie cu plata creditelor la două sau mai multe bănci." Curierul Naţional publică un articol sub titlul "Munţi de marfă contrafăcută stau să intre în ţară" în care se arată că "în 11 luni s-au confiscat 81 531 de articole de îmbrăcăminte şi lenjerie, 58 612 parfumuri şi 69 332 perechi de încălţăminte".

"Cetăţenii implicaţi sunt cercetaţi penal pentru evaziune fiscală, punere în circulaţie de bunuri contrafăcute şi concurenţă neloială". "Din cazuistica înregistrată în ultimii ani, s-a constatat că produsele cel mai frecvent falsificate sunt cele cu valoare adăugată mare şi o rată ridicată a vânzărilor (produse cosmetice, piese de schimb auto, produse petroliere, pietre preţioase, produse din sticlă, produse ceramice, textile, încălţăminte sport, ceasuri, software, telefoane mobile, monede)", relevă ziarul.