Revista presei economice, 22 octombrie

Ziarul Financiar consideră benefică pentru mediul de afaceri decizia Parlamentului European de a stabili un termen de general de 30 de zile pentru plata datoriilor pe care autorităţile publice din statele membre le au faţă de companii şi speră că această reglementare să fie aplicată cât mai repede şi în România.

Mai ales că "reducerea arieratelor până la eliminare a fost principala solicitare a FMI, astfel încât statul să nu mai acţioneze ca un factor de blocaj financiar în economie".

Curierul Naţional consideră şi el că este vorba de o "repunere a situaţiei economice în normalitate", dat fiind că "în România se înregistrează frecvent întârzieri la plată, şi nu de câteva luni, ci chiar de un an şi mai mult. Autorităţile şi-au făcut un obicei în a nu plăti la timp."

Sub titlul "De ce a fost rău când a fost majorată TVA şi nu este bine când ar urma să fie micşorată?", Ziarul Financiar scrie că decizia, indiferent cât de controversată, a Camerei Deputaţilor de reducere a TVA la alimentele de bază va diminua veniturile bugetare, dar nu va conduce la scăderea automată a preţurilor.

"Foarte probabil unii vor prefera să menţină preţurile şi să-şi rotunjească veniturile."

Acelaşi cotidian publică un articol care spulberă mitul conform căruia alimentele de bază consumate de români sunt preponderent importate: în realitate, numai 25% din bugetul alocat unor alimente ca pâinea, uleiul, carnea de pui sau porc, legumele, fructele, laptele sau ouăle se referă la produse venite din alte ţări.

Aceasta deşi, pe ansamblu, importurile de produse agroalimentare sunt mai mari decât exporturile.

Sub titlul "Piaţa bunurilor de consum, în cădere liberă", ziarul Economistul constată că românii renunţă cel mai uşor la produsele de igienă personală, cum ar fi detergenţii sau pasta de dinţi, la care consumul (90 ml/cap de locuitor/an) se situa şi aşa cu mult sub nivelul mediei europene de 750 mililitri pe locuitor şi an.

Mai multe ziare comentează informatia că un sfert din ţigările vândute în prezent în ţara noastră sunt de contrabandă. Deşi datorită eforturilor concertate al autorităţilor, inclusiv prin modificarea cadrului de reglementare, fenomenul a cunoscut un regres scăzut faţă de începutul anului, în septembrie, în contextul măsurilor dure de austeritate implementate de guvern, contrabanda a marcat din nou o creştere, citim în Bursa.

"Industria tutunului este unul din cei mai mari contribuabili la bugetul de stat - în 2009, cele trei companii au contribuit la bugetul general consolidat cu peste 2 miliarde de euro, din accize şi TVA."

Pe scurt

Discuţiile de ieri dintre reprezentanţii ministerelor Economiei şi Finanţelor şi cei ai FMI au vizat măsurile de eficientizare a activităţii operatorilor economici, printre care vânzarea pachetelor minoritare sau majoritare deţinute la unele societăţi, reorganizarea unor societăţi în vederea privatizării, recapitalizarea unor societăţi comerciale prin atragerea de investiţii în urma constituirii de societăţi mixte.

"FMI cere privatizarea Oltchim şi Cuprumin în cadrul noului acord, care cuprinde şi finanţare UE", de Marius Radu şi Ioan Dornescu (Mediafax), în Ziarul Financiar.

Sumele pe care ţara noastră urmează să le împrumute prin noile acorduri cu FMI şi Comisia europeană nu au fost încă stabilite, dar sunt voci care susţin că împrumutul total ar putea fi de 10-15 miliarde de euro.

Cele două înţelegeri ar urma să fie încheiate cel mai probabil la începutul anului viitor. "Tănăsescu: România va semna un acord similar cu Comisia Europeană", de C.D., în Bursa.

Moneda naţională s-a depreciat ieri pentru a opta zi consecutiv. Dealerii din piaţa locală afirmă că nu asistâm la un atac speculativ, ci doar că nu există fundamente de apreciere a leului, având în vedere incertitudinile din sfera politică.

"Leul, la minimul ultimelor luni", de Izabela Sîrbu şi Gabriela Căpăţână, în Bursa.

Laszlo Diosi, şeful OTP Bank , este primul bancher care îndrăzneşte să vină cu o notă de optimism după şocul măsurilor de austeritate din vară. El afirmă că există şi firme româneşti care o duc mai bine ca înainte de criză.

Acestea sunt companiile care nu erau prea îndatorate, au un management bun, un portofoliu suficient de diversificat de clienţi şi nu sunt dependente de afacerile cu statul.

"Primul bancher care spune că economia începe să se mişte", de Liviu Chiru, în Ziarul Financiar.

Noua lege a parteneriatului public-privat, care va intra în vigoare pe 5 noiembrie, reprezintă un pas înainte, mai ales în acest moment de criză economică şi financiară. Un regim legislativ transparent, chiar dacă pe alocuri pare redundant, reprezintă o garanţie în plus că angajamentul autorităţii contractante este solid şi pe termen lung.

"Parteneriatul public-privat, între spiritul şi litera legii", de George Mucibabici, în Ziarul Financiar.

Adoptarea de către deputaţii PSD şi PNL din Comisia Juridică a unui amendament la Legea Registrului Comerţului prin care transferă în subordinea Camerei de Comerţ şi Industrie a României Serviciul de Asistenţă Juridică, care în prezent se află în subordinea Registrului Comerţului, este neavenită pentru că va creşte costurile firmelor şi reprezintă un cadou făcut CCIR care este o instituţie privată şi independentă de stat, în condiţiile în care bugetul de stat are mare nevoie de bani.

"Al patrulea asediu asupra Registrului Comerţului", de Mădălina Drăghici, în Curierul Naţional.

Parteneriatul strategic româno-ungar capătă un conţinut din ce în ce mai concret.

"Relaţiile ungaro-române n-au fost niciodată mai bune ca azi". Interviu cu Excelenţa Sa dl. Füzes Ozkár, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Ungare în România, în Economistul.