Revista presei economice, 22 martie

Scăderea costului creditelor în lei, plăţile statului în contul datoriei publice, plecarea din ţară a medicilor şi gradul scăzut de reciclare a deşeurilor sunt câteva din subiectele abordate în presa economică de azi.


Ziarul financiar îşi deschide prima pagină cu titlul : Vreţi sau nu credit : bancherii lasă dobânzile la lei sub 10%. Căderea dobânzilor la lei la care se finanţează băncile începe să se reflecte şi în costul creditelor.

De necrezut în urmă cu un an, creditele în lei pentru populaţie, dar şi împrumuturile ipotecare, ajung din nou să aibă dobânzi cu o singură cifră, la fel ca în 2005-2006, scrie Ziarul financiar.

Abia acum se va vedea clar dacă blocajul creditării este determinat de lipsa de cerere din partea clienţilor, pe fondul temerilor privind evoluţia economiei, sau de nivelul preţurilor la care băncile oferă împrumuturi.

În ianuarie, creditul în lei pentru populaţie a scăzut cu 5% în ritm anual, iar cel pentru companii cu 3%.

Creditele acordate populaţiei sunt considerate de bănci la fel de riscante ca în 2007, constată revista Capital.

Ziarul financiar consideră şi el că probabil vom vedea mai multe produse în lei şi oferte promoţionale cu dobânzi cu o singură cifră, dar băncile îşi vor filtra foarte bine clienţii care vor beneficia de aceste costuri reduse.

Aceeaşi publicaţie consacra un articol plăţilor statului în contul datoriei publice interne şi externe. Pe seama împrumuturilor angajate până la sfârşitul lui 2009, Ministerul Finanţelor va avea de achitat anul acesta peste 9 miliarde de euro. Ziarul notează că întărirea leului uşurează efortul de plată a datoriei contractate în moneda unică europeană, ce reprezintă aproape jumătate din total.

Cel mai dificil an financiar pentru România se anunţă 2013, când statul va trebui să scoată din buzunar 5,2 miliarde de euro doar în contum împrumutului contractat de la FMI, dacă graficul de rambursare va fi respectat. Suma ar reprezenta aproape 10% din veniturile totale de la buget, citim în Ziarul financiar.

Aceeaşi publicaţie ne explică de ce numărul medicilor români care pleacă să lucreze în străinătate nu este mai mare. Este vorba de necunoaşterea unei limbi străine, în primul rând a englezei, dar şi de necunoaşterea denumirilor străine pentru termenii de specialitate, dar şi de dificultatatea acomodării la gândirea într-o altă limbă după o anumită vârstă.

Totuşi, chiar şi în aceste condiţii, între 2007 şi 2009 circa 4000 de medici au plecat să lucreze în străinătate, scrie ziarul citând Colegiul medicilor.

Din Curierul Naţional aflăm că în 2008 ţara noastra a reciclat numai 15 din deşeurile muncipale, clasându-se pe penultimul loc din Uniunea europeană la acest capitol.