Revista presei economice, 22 decembrie

Ziarul Financiar consideră din titlul de pe prima pagină că amânarea aderării la Schengen constituie "un eşec major al României". "Amânarea aderării nu va avea o influenţă directă asupra cetăţenilor români, având in vedere că, din 2002, ei pot circula liber prin Uniunea Europeană.

Dar semnalul transmis este unul foarte prost mai ales pentru investitorii străini, pentru că această amânare implică faptul că în România există un factor de risc la adresa Uniunii Europene". Iar "România nu poate ieşi din criză fără investiţii străine", îl citează ziarul pe fostul negociator şef al aderării ţării noastre la Uniunea Europeană Vasile Puşcaş. "Documentele UE pe Schengen (pe care România le-a acceptat odată cu semnarea Tratatului de aderare, în 2005) nu se referă doar la pregătirea tehnică pentru apărarea frontierelor UE, ci şi la alte aspecte ale acquis-ului comunitar precum buna funcţionare a administrării procesului de apărare a spaţiului comun sau de funcţionarea instituţiilor de aplicare a legii, care vrînd nevrând, trimit la funcţionarea justiţiei", scrie Ziarul Financiar.

"Pe fond, este vorba de funcţionarea justiţiei şi a instituţiilor statului", îl citează cotidianul Bursa pe preşedintele Traian Băsescu, care consideră că avem de a face cu "o discriminare la adresa românilor".

Prima pagină din Curierul Naţional se deschide cu titlul interogativ "Câţi bani vom mai împrumuta de la FMI?". "Suma luată în calcul in prezent de autorităţile române este de circa 5-6 miliarde de euro, dar valoarea ar putea creşte pînă la 8 miliarde de euro, în funcţie de nevoia de finanţare (...), au declarat ieri surse guvernamentale". Ziarul citează mai mulţi reprezentanţi ai patronatelor care estimează că "suma maximă ar putea ajunge chiar şi la 15 miliarde de euro în condiţiile în care România nu are încă capacitatea de a se relansa relansa singură. (...) In condiţiile în care nu avem creştere economică vom fi nevoiţi să ne împrumutăm în permanenţă pentru a refinanţa creditele luate, aşa că vom avea nevoie de mai mulţi bani".

Ziarul Financiar publică opinia lui Adrian Vasilescu, că "ne despărţim de 2010 cu o speranţă spulberată: că am putea folosi criza pentru a grăbi reformele structurale. Nu am făcut-o", susţine consilierul guvernatorului BNR. "Motivul invocat deseori a fost că nu avem resurse. Dar multe ţări care sunt cu mult inaintea noastră n-au resurse. (...) De ce alţii pot şi noi nu?" "Restructurările care n-au fost făcute ne-ar fi putut aduce performanţe certe, începând cu reducerea substanţială a deficitului public, a inflaţiei şi şomajului, dar ajungând la creşterea productivităţii şi a eficienţei, la disciplină contractuală, fiscală şi salarială. Am văzut: problema e grea. Dar va fi tot mai grea dacă vor interveni alte amânări", estimează Adrian Vasilescu în Ziarul Financiar.

Cotidianul Bursa titrează: "Românii care lucrează în străinătate au trimis aproape 40 de miliarde de dolari în ţară în ultimii şase ani". Cei mai buni ani au fost 2007 şi 2008, iar cel mai slab 2010, potrivit datelor şi estimărilor Băncii Mondiale la care se referă ziarul.

"Numărul emigranţilor români este de 2,769 milioane în acest an, reprezentând 13,1% din totalul populaţiei", scrie şi Curierul Naţional. "Suma trimisă în ţară în 2009 de lucrătorii plecaţi la muncă în străinătate a reprezentat 4,4% din PIB".

Ziarul Financiar publică un articol din care aflăm că "deşi naţionala de handbal feminin a adus în ultimii ani cele mai mari performanţe la nivelul sporturilor de echipă (argint la Campionatul mondial din 2005 şi bronz la Campionatul European din 2010), sponsorii investesc în continuare sume mai mari în fotbal, un sport cu o audienţă generală mai ridicată, dar în care rezultatele s-au lăsat aşteptate în ultimii zece ani". "Nivelul sponsorizărilor la handbal este de aproape zece ori mai scăzut decât în fotbal".