Revista presei economice, 21 octombrie

Discuţiile oficiale cu misiunea FMI, votul surpriză din Parlament şi birocraţia împovărătoare sunt numai căteva din subiectele centrale în presa economică a zilei.

Ziarul Financiar îşi deschide ediţia cu un articol intitulat "Ce se va întâmpla cu economia în 2011 depinde de discuţiile cu FMI".

Proiectul de buget vehiculat recent în presă, dar neasumat oficial, este deja suspectat de către analişti de supraestimări ale încasărilor potenţiale, scrie ziarul.

Şi continuă "Contextul discuţiilor cu FMI despre mersul economiei în 2011 este complicat de haosul pe scena politică, reflectat ieri în Parlament în deciziile privind introducerea unei cote de TVA de 5 la sută la alimentele de bază şi neimpozitarea veniturilor din pensii mai mici de 2000 de lei".

"Guvernul se pronunţase, anterior, împotriva acestor iniţiative legislative", notează Ziarul Financiar sub titlul "Surpriză de minus 1 miliard de euro pentru buget la Parlament".

În vreme ce Bursa se întreabă: "Să fie oare votul parlamentarilor doar o greşeală sau une gest subconştient de a-şi îmbunătăţi imaginea în faţa propriilor alegători, terfelită de măsurile nepopulare ale Guvernului?".

În Bursa dar şi în Ziarul Financiar întâlnim opinia că decizia de ieri "reflectă dezinteresul unora dintre parlamentari faţă de discuţiile legate de proiectele legislative".

Sub titlul "Patronatele nu susţin reducerea TVA la 5%", Curierul Naţional citează punctul de vedere al Confederaţiilor Patronale din România care "vine cu altă propunere, şi anume reducerea TVA la 5% pentru produsele agricole, şi nu pentru alimentele de bază, pentru că aşa vor fi taxate şi acele alimente care umblă numai în economia neagră şi pe vapoarele de pe Marea Neagră".

Cotidianul Economistul relevă că în ţara noastră "schimbarea regulilor în timpul jocului a devenit regula şi nu excepţia în materie de politică a taxelor şi impozitelor" şi vorbeşte de un "deficit de viziune" şi "nerespectarea cerinţelor elementare ale unei filosofii fiscale coerente".

Ziarul Financiar se întreabă într-un articol "Când va scăpa businessul de birocraţia celor peste 100 de plăţi de impozite pe an?".

În ţările dezvoltate, numărul plăţilor unei companii pentru contribuţii şi taxe este de regulă de 20-30, iar în Suedia de numai două, scrie ziarul.

În ţara noastră, "în ciuda nenumăratelor promisiuni electorale ale politicienilor", numărul plăţilor trece de 100. Majoritatea sunt aferente impozitării muncii.

"Birocraţia şi modul de colectare a taxelor frânează orice efort de majorare a încasărilor bugetare prin conformarea voluntară a contribuabililor, România reuşind să adune, de-a lungul timpului, indiferent de sistemul de taxare, venituri reprezentând doar 30-32% din PIB".

Pe scurt

Şeful misiunii FMI în România, Jeffrey Franks, declară că trebuie făcută o evaluare exactă a eventualei majorări a salariului minim întrucât aceasta ar putea avea efecte dăunătoare pentru economie.

Firmele care au performanţă au nevoie de oameni buni, iar oamenii buni nu se ţin pe salariul minim.

Firmele care au salariu minim sunt cele care se află la limita supravieţuirii, astfel că o majorare acestuia acum, înainte de ieşirea din criză, le-ar aduce pe acestea în faliment, explică preşedintele Consiliului Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România, Ovidiu Nicolescu.

"Fără reducerea fiscalităţii, creşterea salariului minim este inoportună", de Afrodita Cicovschi, în Curierul Naţional.

"FMI este de părere că o eventuală majorare a salariului minim ar avea efecte dăunătoare", de Aurelia Alexa şi Geanina Sandu (Mediafax), în Ziarul Financiar.

Ministerul Finanţelor are de atras în ultimele trei luni ale anului o sumă care s-ar putea dovedi foarte dificil de adunat în condiţiile menţinerii "plafonului" de dobândă la 7% pe an, estimează analiştii ING Bank.

Aceştia estimează că adevăratele dificultăţi în asigurarea lichidităţilor necesare în Trezorerie vor apărea anul viitor, în condiţiile în care până acum nu s-a pus problema ca un acord de tip preventiv încheiat cu FMI să fie însoţit de un nou împrumut de la Comisia Europeană pentru finanţarea deficitului bugetar.

"Tur de forţă pentru Finanţe: 10 miliarde de lei de împrumutat în trei luni", de Răzvan Voican, în Ziarul Financiar.

România este pe locul al treilea în Europa Centrală, de est şi de Sud-Est după ponderea creditelor neperformante în sold, iar fenomenul nu dă semne că a ajuns la vârf, ci dimpotrivă, situaţia continuă să se înrăutăţească, deşi în alte ţări din regiune au apărut semnale pozitive.

"Suntem pe locul al treilea în regiune la credite neperformante", de Vlad Popescu (Mediafax), în Ziarul Financiar.

Toamna aduce din nou probleme pentru leu, la fel ca în precedenţii doi ani. De data aceasta o moţiune de cenzură, o bâlbâială a deputaţilor privind reducerea deputaţilor la TVA la alimente şi incertitudinile legate de discuţiile cu FMI ridică semne de întrebare.

"Euro se instalează din nou peste pragul de 4,3 lei, după o pauză de trei luni", de Liviu Chiru, în Ziarul Financiar.

Patronatele companiilor europene de construcţii discută, de ceva timp, despre concurenţa practicată de companiile chineze la marile licitaţii pentru lucrări de infrastructură. Problema nu este în principal la companiile chineze care vin cu propria finanţare şi forţă de muncă şi chiar cu propriile materiale de construcţii, ci la autorităţile publice care trebuie să impună respectarea legislaţiei europene în materie de construcţii.

In România, după neacceptarea de către Parlament a unor modificări care aduceau mai multă transparenţă în procedurile de licitare şi în realizarea caietelor de sarcini, "vom continua să avem caiete de sarcini şi acceptarea preţurilor de dumping în licitarea unor lucrări importante", atrage atenţia Asociaţia Română a Antreprenorilor de Construcţii. "Companiile chineze fac concurenţă neloială constructorilor europeni", de Alina Toma Vereha, în Bursa.

Volumul global de medicamente contrafăcute vândute în lume va atinge 75 de miliarde de dolari în 2010 şi prezintă un pericol real pentru sănătatea publică. Până în prezent, s-a relevat la o conferinţă desfăşurată ieri la Bucureşti, în farmaciile din România nu a fost găsit niciun medicament contrafăcut şi nu există nicio dovadă că în ţara noastră s-ar produce medicamente contrafăcute.

Singurele cazuri constatate au fost de distribuţie. Principalul canal de distribuţie este internetul. OMS estimează că peste 50% dintre medicamentele vândute pe internet sunt contrafăcute: în cel mai bun caz acestea sunt ineficiente, dar unele pot cauza chiar moartea.

"Jumătate din medicamentele vândute pe net sunt contrafăcute", de Diana Mateescu, în Curierul Naţional.