Revista presei economice, 20 iulie

Economia ar fi încurajată dacă dobânzile în lei la credite ar scădea. O scădere în acest sens ar contibui, fireşte şi la mult discutata relansare a creditării. Ei bine, scriu jurnaliştii de la Ziarul Financiar, tendinţa este una CRESCĂTOARE, aşa că sunt de doi bani speranaţe de repornire a consumului. Una dintre explicaţiile pentru care băncile se încăpăţânează să ţină dobânzile ROBOR la peste un punct procentual faţă de rata cheie de 6,25% fixată de BNR este şi accea că majoritatea băncilor actualizează referinţele doar semestrial. Astfel, se explică în articolul din Ziarul Financiar, băncile mari au folosit în iunie indicele publicat de Banca Naţională pentru 31 decembrie 2009. Indice de 10,65 la sută. Prin urmare, antreprenorii aşteaptă vremuri mai bune, e concluzia articolului, iar bancherii pun întârzierea relansării creditării pe seama neîncrederii consumatorilor.

Un impuls adus businessului din România este intrarea în vigoare a noilor coduri: civil şi penal, scriu cei de la Capital. Explicaţia e simplă: "Noile coduri bagă instanţele în viteză". Astfel, dosarele se vor putea judeca la primul termen, iar încrederea comercianţilor va creşte. Ei vor putea să colaboreze şi cu parteneri noi, protejaţi de scutul unei instanţe eficiente.

Bursa anunţă că preţul petrolului îşi revine după trei zile de declin, dar şi că un mare lanţ hotelier a preferat litoralul bulgăresc pentru deschiderea primei unităţi la Marea Neagră. Căderea liberă a forintului, moneda naţională a Ungariei, după suspendarea acordului vecinilor cu FMI, este pomenită şi în Bursa. Reamintim că Ungaria a refuzat un nou set de măsuri de austeritate, iar o consecinţă este o monedă naţională slăbită în ultimele trei luni cu peste 6% comparativ cu euro.

"Urmează un nou naufragiu mondial?" se întreabă jurnaliştii de la Curierul Naţional. Analiza lor se bazează pe un indice care măsoară transportul materiilor prime pe rutele maritime. Baltic Dry, cum se numeşte acest indice, a scăzut 35 de zile consecutiv, picajul fiind de aproape 60%. Faptul că există însă şi analişti care nu dau credibilitate aboslută cifrelor Baltic Dry, lasă loc de speranţă pe o piaţă mondială din ce în ce mai fluctuantă.

Economistul propune o analiză amplă, pornind de la titlul "Deficitul Bugetar, inamicul public numărul 1". E clar că o cotă progresivă nu ne va scoate din faliment, e citat analistul economic Ilie Şerbănescu, însă, se arată în articol, propunerea legislativă potrivit căreia o parte a deficitului bugetar ar trebui să fie acoperită de rezervele valutare şi de aur ale BNR, este fantasmagorică. Aceasta deoarece proiectul de lege încalcă grav legea statutului Băncii Naţionale. Altfel spus, BNR NU ARE VOIE, potrivit Constituţiei şi Statutului, să dea bani statului din rezerva valutară. Rezervă în creştere cu peste 4 miliarde de euro comparativ cu sfârşitul lui 2009. Urmări: posibila dispariţie a impozitului minim, menţinerea cotei unice, contestată de mult voci şi un viitor marcat de rectificări bugetare.