Revista presei economice, 20 ianuarie

Ziarul Financiar publică în deschidere afirmaţia preşedintelui Raiffeisen Bank, Steven van Groningen, că "observă o cerere mai mare de credite de finanţări din partea companiilor şi se aşteaptă ca acestea să fie motorul finanţărilor pentru tot restul anului". "Bancherii încep anul cu un optimism moderat, în ton cu prognozele care indică o reluare a creşterii economice, însă modestă, produsul intern brut urmând să crească cu circa 1%, după doi ani de scădere".

Acelaşi cotidian publică un articol intitulat "FMI recunoaşte eşecul de a relansa economia. Ce a fost greşit şi ce trebuie făcut pentru relansare". Din el rezultă că "în vreme ce majoritatea ţărilor europene au ieşit la liman, România continuă să bâjbâie pentru că nici măcar anemica creştere economică din 2011 nu este sigură". "Datele arată că doar industria nu poate fi motorul revenirii". "Pentru Liviu Voinea, şeful Grupului de Economie Aplicată, Fondul Monetar nu a avut niciun obiectiv de relansare economică. Relansarea economică nu a fost o ţintă a FMI - ţinta a fost deficitul de cont curent", scrie ziarul.

"Puteam fără acordul cu FMI de vreme ce 17 miliarde de euro nu au adus economia pe plus?", se întreabă ziarul. Articolul relevă lucrurile sunt mai nuanţate. "Se pierde din vedere că ceea ce a contat cel mai mult a fost nu suma, ci rigoarea pe care a impus-o Fondul. (...) Din punctul meu de vedere" - îl citează ziarul pe Radu Crăciun, directorul investiţii al Eureko fond de pensii - "nu era alternativă la împrumut, mai ales că politicienii noştri au folosit întotdeauna FMI ca un ţap ispăşitor.

Dacă nu era împrumutul, ei nu ar fi luat niciodată măsurile pe care le-au luat". "Liviu Voinea susţine şi el că acordul cu fondul era necesar, dar consideră că măsurile dure (...) puteau fi evitate, iar tăierile ar fi trebuit să fie operate în privinţa cheltuielilor de achiziţii şi de investiţii. "FMI a girat clasa politică în an electoral - ideea ar fi fost să cumpere timp pentru a se face reforme. In realitate nu s-a cumpărat decât timp, arată Voinea".

Ziarul Financiar publică un articol intitulat "Sistemul PPP a adus ungurilor şi polonezilor sute de kilometri de autostrăzi. De ce în România nu merge?". "La polul opus, România a avut numai tentative eşuate de a încheia astfel de contracte pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere". Mai mult, noua lege a parteneriatului public-privat, adoptată de parlament la mijlocul anului trecut, este "puternic contestată de specialişti". Aceştia susţin că unele din prevederile ei "ar favoriza anumite companii prin eliminarea licitaţiei şi există, potrivit unor surse, o intenţie la nivelul Uniunii Europene de infringement privind această lege".

"Pentru parteneriatele public-privat ai nevoie de două părţi, iar de multe ori în România partea publică e mai privată decât cea privată propriu zis. De asemenea, birocraţia este destul de mare pentru ca astfel de proiecte să prindă viaţă", scrie ziarul. Articolul pledează în favoarea contractelor pentru lungimi mici de autostrăzi care "generează o competiţie mei intensă, în aşa fel încât costurile proiectului pot scădea". Toate ziarele se ocupă de ceea ce Curierul Naţional numeşte din titlu "O rocadă nucleară de 4 miliarde de euro".

Este vorba de construcţia reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă, pentru care, după cum titrează Bursa, "se bat americanii, canadienii, italienii şi ruşii".

"Cele două reactoare noi pe care statul român vrea să le construiască pe platforma de la Cernavodă reprezintă cel mai mare proiect de investiţii al României din ultimii 20 de ani", citim în Ziarul Financiar. "Proiectul celor două reactoare se confruntă cu mai multe probleme în contextul în care unul dintre investitorii puternici ai consorţiului s-au retras, cehii de la CEZ, iar germanii de la RWE sunt şi ei pe picior de plecare".

"Statul român are acum 60%, dar nu-şi permite să investească pentru mai mult de 40% din proiectul reactoarelor", notează şi Curierul Naţional. Acelaşi cotidian publică un articol pe tema creşterii numărului de maşini de lux vândute anul trecut în România.

Titlul articolului: "Cea mai scumpă maşină vîndută în 2010 este un Rolls Royce Phantom". "Dacă s-ar ţine cont de maşinile achiziţionate de cetăţenii unei ţări de-a lungul unui an, atunci am putea spune că România nu se află deloc în criză", scrie Curierul Naţional.

"Bogaţii României s-au întrecut şi anul acesta în achiziţii de maşini scumpe, a căror valoare de cumpărare contrastează puternic cu starea economiei naţionale". Rolls Royce-ul din titlu a costat peste 460 000 de euro. "In topul maşinilor exclusiviste, marca dominantă este Ferrari, care a vândut anul trecut 20 de unităţi, din aproximativ zece modele, cu preţuri cuprinse între 160 000 şi 320 000 de euro".