Revista presei economice, 19 octombrie

Ziarul Financiar se întreabă pe prima pagină "Cât de realist e bugetul pe 2011? " şi scrie: "Guvernul se hazardează din nou, ca şi în anii trecuti, cu un proiect de buget optimist şi prognozează venituri bugetare mai mari cu aproape 7% în 2011 comparativ cu încasările din acest an, riscând o supraestimare a posibilitătilor de a strânge impozite.

In plus, la nivelul partidului de guvernământ PDL se discută despre reducerea cotei unice sau a contribuţiilor sociale în 2011, în variante care ar duce la o diminuare a încasărilor bugetare, în situaţia în care nu sunt compensate cu alte măsuri".

Ziarul Financiar se pronunţă din nou, într-un alt articol, pentru direcţionarea eforturilor în direcţia reducerii costului muncii şi nu în zona cotei unice de impozitare. Curierul Naţional îşi deschide ediţia cu un articol intitulat "Stimulentele mai stau puţin". Sub titlul "Evaziunea fiscală a înflorit în primele nouă luni ale anului", acelaşi cotidian relevă că numărul infracţiunilor de evaziune fiscală descoperite de poliţie a crescut, în primele trei trimestre, cu peste 45% faţă de perioada similară a anului trecut, iar prejudiciul recuperat depăşeşte 37 milioane de euro. (...) Infracţiunile din domeniul ţigărilor au crescut cu 400%".

Ziarul Economistul publică un articol semnat de Andreea Paul despre administraţia publică în care citim: "Lipsa de transparenţă, ineficienţa guvernamentală, slaba calitate a politicilor publice şi absenţa unor politici de resurse umane motivante, cu bătaie lungă - toate opun rezistenţă la curăţarea si simplificarea sistemului public. Aici nu e vorba de ministrul X sau Z, ci de un aparat birocratic bolnav, inerţial şi greu administrabil în absenţa specialiştilor potriviţi la toate nivelurile".

"Băncile tot maschează dobânzile la credite", titrează Ziarul Financiar un articol în care citim: "Bancherii folosesc în continuare comisioane lunare calculate ca procent din soldul rămas de rambursat pentru a acoperi o parte din costul total al creditului, deşi vremurile când se băteau în oferte promoţionale, cu dobânzi nominale cât mai mici, sunt demult apuse."

Pe scurt

Cota unică de impozitare a fost unul din motivele creşterii economice din anii următori alegerilor din 2004. Impozitarea progresivă este injustă şi nu îşi atinge scopul declarat şi anume reducerea inegalităţilor sociale. În prezent cota unică este subminată prin contribuţii care fac sistemul mai progresiv decât cel din multe statele vest-europene, care au impozitare progresivă a veniturilor directe. "Acidul impozitului progresiv", de Cătălin Avramescu, în Bursa.

PDL şi PSD au identificat zece motive pentru care Guvernul trebuie demis, printre acestea fiind proasta gestiune a crizei economice. Iniţiatorii moţiunii vor alegeri anticipate în şase luni şi renegocierea acordului cu FMI. "Opoziţia a depus moţiunea de cenzură pentru demiterea Guvernului", C.D., în Bursa. "Moţiunea opoziţiei, fără şanse matematice. Va reuşi PSD şi PNL să demită Guvernul sub presiunea străzii?", de Iulian Anghel, în Ziarul Financiar.

Potrivit bugetului pe 2011, Guvernul va diminua fondurile bugetelor locale, mai ales cele pentru infrastructură, salarii şi crearea de noi locuri de muncă. Întreprinzătorii susţin că vor rămâne nefinalizate investiţiile în derulare şi se vor pierde şi banii europeni accesaţi pentru aceste proiecte. Cele mai afectate de reducerea bugetelor locale vor fi firmele-căpuşă care câştigau toate licitaţiile şi care trăiau pe spinarea consiliilor judeţene. "Reducerea bugetelor locale va tăia şi din fondurile europene". de Cristina Chicoş, în Curierul Naţional.

Diferenţa dintre contractele semnate şi plăţile efectuate pentru proiecte de finanţare din fondurile Uniunii Europene este uriaşă. Fondurile europene disponibile pentru România se ridică la 8,7 miliarde de euro în perioada 2007-2010 şi există proiecte pentru 76% din valoare. S-au semnat contracte pentru 64% din valoarea totală, dar plăţile făcute acoperă doar 12% din totalul valorii. De aici bănuiala că multe proiecte sunt făcute la comandă, sunt nebancabile şi urmăresc doar o imagine favorabilă în opinia publică. "Lazea: Multe din proiectele europene sunt făcute la comandă, ca să iasă la număr", de Alexandra Chelu (Mediafax), în Ziarul Financiar.

Proiectul Ministerului Sănătăţii de reducere a adaosurilor comerciale la o serie de medicamente în scopul de a reduce preţurile şi de a păstra accesul gratuit la aceste produse farmaceutice va avea un efect contrar aşteptărilor. Producătorii vor renunţa la medicamentele care nu sunt rentabile pentru distribuitori şi farmacişti, ceea ce va afecta pacienţii. "Reducerea adaosurilor comerciale va creşte cheltuielile din sănătate", de Andreea Stoica, în Curierul Naţional.

Consumul de carte plasează România pe ultimul loc între ţările europene, având în vedere că un român cheltuieşte în medie patru euro anual pe cărţi. Cifra de afaceri din domeniul editorial nu va reveni prea curând la nivelul din anii 2007-2008. Printre măsurile luate se numără reducerea stocurilor de carte, amânarea achiziţionării unor copyright-uri şi reportarea datei de apariţie a unor titluri cu vînzări reduse. "Cum s-a schimbat piaţa de carte. De la scăderile abrupte din 2009 la "o pantă descendentă mai lină", de Mirabela Tiron, în Ziarul Financiar.