Revista presei economice, 18 octombrie

Sub titlul "Finanţele au dat înapoi şi spun că acceptă stimulentele", Ziarul Financiar relatează despre declaraţia de sâmbătă a ministrului Finanţelor Gheorghe Ialomiţianu, "după discuţiile cu sindicaliştii la minister, că stimulentele vor fi acordate de acum pe criterii clare, care până acum nu au existat".

Acelaşi cotidian scrie pe prima pagină că "dacă au existat discuţii de atâta vreme despre renunţarea la stimulente şi introducerea lor în salarii este de mirare cum şeful Guvernului nu a ştiut şi cum de şeful statului a aflat despre acest lucru abia cu două luni în urmă".

Săptămâna Financiară îşi deschide ediţia cu un articol intitulat "Stimulentele sunt "drepturile de autor" ale bugetarilor".

"Acordarea de stimulente în instituţiile publice nu reprezintă decât o formă de optimizare a costurilor salariale ale statului în raport cu propria legislaţie fiscală", este de părere săptămânalul citat.

Mai toate ziarele se ocupă de proiectul bugetului pe anul viitor care, aşa cum titrează Ziarul Financiar, "e gata să fie prezentat FMI".

"Bugetul pe 2011 - pensii îngheţate, CAS menţinut, mai multe controale şi amenzi", rezumă proiectul Curierul Naţional.

Deşi termenul legal de de promovare a bugetului în Parlament a fost depăşit, scrie Ziarul Financiar, "sistemul de impozitare din 2011 nu este foarte cert, existând discuţii, inclusiv în cadrul partidului de guvernământ, pentru scăderea cotei unice la 12% sau chiar 10%.

Preşedintele Traian Băsescu susţine însă că reducerea cotei unice nu este o soluţie şi se declară adeptul scăderii contribuţiilor sociale".

La rândul lui, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri scrie şi el în Ziarul Financiar că există un consens în mediul de afaceri că fiscalitatea în România este puternic dezechilibrată, munca fiind taxată excesiv.

Prioritatea absolută este reducerea taxării muncii, nu a capitalului".

În clar, susţine Florin Pogonaru, ar trebui reduse contribuţiile pentru asigurări sociale.

Sub titlul "Guvernul îngheaţă autorităţile locale", Săptămâna Financiară relevă că "autorităţile din teritoriu vor avea un an 2011 extrem de dificil, ele fiind nevoite probabil să majoreze impozitele şi taxele locale pentru a putea supravieţui".

Curierul Naţional relatează despre criticile formulate de administratorul Fondului Proprietatea faţă de solicitarea adresată de guvern, printr-o ordonanţă de urgenţă, mai multor companii de stat de a dona bani în vederea acoperirii deficitului bugetar.

Aceasta "va fi în detrimentul reputaţiei României, se va crea un precedent foarte negativ, înrăutăţind percepţia investitorilor străini în legătură cu siguranţa de a face afaceri în România", a declarat Mark Mobius.

Bursa scrie că "sistemul donaţiilor destinate diminuării efectelor crizei economice, impuse de guvern în instituţii publice, regii autonome şi companii naţionale, va fi menţinut cel puţin până îin 2014 inclusiv, sumele obţinute de stat din această sursă fiind estimate în creştere, de la 1,14 la 1,6 miliarde de lei anual".

Pe scurt

Programul de guvernare aprobat sâmbătă de cei peste 4500 de delegaţi la Congresul extraordinar al PSD prevede renunţarea la cota unică de impozitare de 16% aplicată veniturilor şi revenirea la impozitarea progresivă, cu un prag maxim de 35%. Impozitul pe profit va fi menţinut la 16%.

Măsura revenirii salariilor la nivelul de dinaintea diminuării lor cu 25% este înţeleasă diferit chiar în PSD.

Fostul ministru Constantin Niţă a susţinut că măsura se referă de fapt la majorarea salariului de bază şi doar a acestuia cu 25%. "PSD anunţă oficial renunţarea la cota unică atunci când va ajunge la guvernare", de Iulian Anghel, în Ziarul Financiar. "Congresul PSD a adoptat programul de guvernare", în Bursa.

După germani şi britanicii aşteaptă statul român să-şi plătească datoriile. "Pot spune că şi firmele britanice au probleme în a-şi recupera banii de la statul român", a declarat noul ambasador al Marii Britanii la Bucureşti, Martin Harris.

"În privinţa contractelor publice, cred că România ar trebui să urmeze exemplul Poloniei şi să externalizeze auditarea ofertelor", a mai adăugat el.

"La Londra au loc dezbateri aprinse privind natura capitalismului sprijinit de stat", de Roxana Pricop, în Ziarul Financiar.

Băncile au ajuns să impună clienţilor marje fixe de 9% ca urmare a Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului 50/2010 privind transparentizarea contractelor de creditare.

Acest nivel ridicat al marjei este greu de justificat. Marjele fixe mari îi afectează în special pe clienţii care sunt captivi la băncile respective, întrucât nu pot să-şi refinanţeze creditul din cauza scăderii veniturilor sau a valorii imobilelor ipotecate.

"În România anului 2010, ţară membră a UE, băncile practică marje fixe de 9% la credite. Cum e posibil?", de Dan Armeanu, în Ziarul Financiar.

Neînţelegerile legate de aplicarea OUG 50/2010 au adus în prim plan problema protecţiei celor care utilizează serviciile instituţiilor financiare, în condiţiile în care unii dintre clienţii nemulţumiţi au afirmat că BNR înclină să ia partea bancherilor în această chestiune.

"Cine asigură protecţia consumatorilor de servicii financiare", de Liviu Chiru şi Andreea Neferu, în Ziarul Financiar.

Bancherii au vândut doar 195 de împrumuturi în lei prin programul "Prima casă". Din cauza dobânzilor mai mari decât la valută, cererea pentru împrumuturi în moneda naţională este aproape inexistentă.

Faţă de prima etapă a programului, în 2010, Guvernul a extins programul în mod explicit pentru stimularea pieţei construcţiilor şi nu doar a agenţiilor imobiliare sau a băncilor, permiţând acordarea de credite şi pentru locuinţe care urmează să fie construite.

Din acest punct de vedere, programul s-a dovedit un eşec, deoarece autorităţile au întârziat cu publicarea legislaţiei şi a normelor de aplicare privind creditele garantate pentru construcţia de case. "Ipotecarele în lei nu se vând nici prin "Prima casă": doar 0,7% din creditele acordate", de Ciprian Botea, în Ziarul Financiar.

Situaţia a numeroase depozite de deşeuri toxice din Europa de Est este precară. Inundaţiile, seismele sau pur şi simplu nepăsarea şi incompetenţa sunt factori de risc pentru depozitele de substanţe periculoase.

Cele mai importante depozite de deşeuri periculoase din România sunt iazurile de decantare aparţinând companiilor miniere. "1000 de bombe ecologice cu ceas", de Răzvan Amariei, în Capital.