Revista presei economice, 18 noiembrie

Sub titlul "Bugetul, copiuţa de la FMI", Curierul Naţional scrie că parametri stabiliţi de Guvern sunt doar o reproducere a celor conveniţi cu FMI, nici măcar reinterpretaţi".

Ziarul citează cazul plafonului cheltuielilor de personal de 7,5% din PIB în 2011.

"În loc să discutăm anvelopa salarială per total mai întâi ar fi trebuit să o analizăm şi să vedem dacă întradevăr este necesară în forma actuală. Trebuia văzut de câţi oameni este întradevăr nevoie în sistem şi care este randamentul fiecăruia."

Ziarul semnalează şi o problemă de credibilitate, "cauzată în mare parte de faptul că guvernul s-a bazat în trecut în mare măsură pe arierate".

Or "la începutul verii aceastea erau aproape duble faţă de ţinta fixată în acordul cu FMI", relevă şi cotidianul Economistul.

Ziarul Bursa se referă la un raport al Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare care afirmă că "principala prioritate a României în privinţa reformelor structurale trebuie să fie îmbunătăţirea climatului investiţional.

Sunt necesare eforturi mai mari pentru înlăturarea birocraţiei şi a reglementării excesive, elemente identificate de companii în sondaje ca fiind constrângeri".

Sub titlul "Băncile nu sunt pregătite să recunoască adevărul", Ziarul Financiar publică un articol ân care citim: "Criza în sistemul bancar nu s-a terminat". (...) "Băncile sunt tentate să întârzie raportarea situaţiei reale a portofoliilor de credite, amânând sub diverse forme recunoaşterea pierderilor în speranţa că lucrurile se mai pot îmbunătăţi la nivelul economiei", îl citează ziarul pe Vladimir Kalinov, vicepreşedinte pe risc la Raiffeisen Bank.

"Probabil vom ajunge ca de-abia în 2011-2012 să vedem o corecţie pe activele bancare totale. Este dureros, dar necesar şi vedem că alţii o fac deja în alte ţări".

Revista Dilema veche publică un dosar intitulat "Filmul românesc - cine are nevoie de el?". "Dacă în anul 2000 - scrie revista - nu a avut loc nicio premieră a unui film românesc, în 2010 s-au lansat 16 filme româneşti.

Situaţia sălilor de cinema este însă precară". "Deşi suntem singura ţară din Europa care a obţinut constant între 2000 şi 2010 mari premii la cele mai importante festivaluri din lume, în 2008 un sondaj CURS arăta că 87% dintre subiecţii români de peste 18 ani nu au văzut niciun film într-o sală de cinema".

Sub titlul "Geografia unei ţări care nu mai există", săptămânalul Timpul scrie că "o problemă a şcolii româneşti o constituie şi manualele şcolare, care la destule discipline nu au fost actualizate de mai bine de un deceniu.

Un exemplu elocvent în acest sens este manualul de geografie de clasa a VIII-a, care îndeosebi la partea de geografie economică are multe informaţii complet depăşite".

Din numeroasele fabrici de zahăr la care se referă manualul, mai există doar patru. Din cele 35 de fabrici de lână existente înainte de 1989 acum mai funcţionează doar trei.

Din manual elevii mai află şi că ţara noastră produce în continuare strunguri la Arad, autoturisme de teren Aro la Câmpulung şi cauciuc sintetic la Borzeşti, că ar fi un mare producător de autocamioane, dar şi că România aspiră să adere la NATO şi la Uniunea Europeană...

"Conştientă că destule date din manualele de geografie, în speţă partea de geografie economică, sunt vechi, caracterul depăşit al informaţiilor de geografie economică din manual, Societatea Română de Geografie a decis să solicite autorităţilor date la zi", scrie Timpul.

Acelaşi săptămânal scrie sub titlul "Anversare tristă pentru flota comercială", că "acum 115 ani, în România se înfiinţa Serviciul Maritim Român - prima instituţie naţională de navigaţie maritimă comercială. In timp, flota a ajuns să numere peste 300 de nave. In 2010, la ceas aniversar, aceasta are numai 6 (şase)".