Revista presei economice, 18 ianuarie

Scumpirea carburanţilor, dar şi apropiata listare la bursă a Fondului Proprietatea şi modul cum se cheltuiesc banii publici se numără printre subiectele centrale din presa economică.

În legătură cu preţul ridicat al carburanţilor, Ziarul Financiar reaminteşte că "statul a colectat anul trecut circa 3,5 miliarde de euro din vânzările de benzină şi motorină din România, circa 50% din preţul plătit pe litrul de carburant de către un consumator mergând în conturile statului. Cea mai importantă taxă colectată de stat prin intermediul carburanţilor este acciza (care variază în funcţie de tipul de combustibil) între 25 şi 30% din preţul final. La aceasta se adaugă alte taxe precum TVA (...), a doua cea mai mare la nivelul Uniunii europene".

"Cifrele arată că de fapt una dintre pârghiile care ar putea aduce ieftinirile cerute de consumatori stă chiar în mâinile statului".

Un element suplimentar de cost sunt drumurile proaste, mai relevă Ziarul Financiar.

Acelaşi cotidian se ocupă într-un articol de modul cum se cheltuiesc banii pentru şosele.

De ce priorităţile Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri naţionale (CNADNR) în ultimii patru ani "au fost reprezentate în mare parte de drumurile naţionale şi în special de cele care nu au un trafic foarte intens, aşa cum arată topul celor mai mari 30 de contracte?

"O explicaţie este că o parte dintre aceste contracte ar putea fi promisiuni din campaniile electorale, care trebuiau onorate la un moment dat. Mai mult, ministerul a încercat să împingă bani către proiecte pentru care rigorile implicate de cofinanţatarea din fonduri europene nu erau atât de mari", se relevă în articolul intitulat "CNADR aruncă banii pe şosele fără miză în creierii munţilor".

Tot de modul cum sunt folositi banii publici este vorba şi într-un alt articol din Ziarul Financiar intitulat "Ministerul Internelor sfidează restructurarea".

Din el aflăm că "în pofida reducerilor de salarii pentru bugetari, un şef de serviciu din Ministerul de Interne câştigă dublu faţă de primul-ministru".

"In acest minister sunt şi cele mai mari salarii din sectorul bugetar - în administraţie se câştigă dublu faţă de sănătate şi învăţământ".

Ziarul Financiar se întreabă într-un articol şi "De ce are nevoie Agenţia de Administrare a Reţelei Naţionale de Informatică pentru Educaţie şi Cercetare de SUV-uri de 33 000 de euro (bucata)?"

Autoturismele Volkswagen Tiguan sunt cumpărate, e adevărat, din fonduri europene.

"Cel mai bine echipat model cu tracţiune integrală de la Dacia - Duster Laureate - costă 16 500 de euro, iar cel mai ieftin model Dacia Duster 4x4 costă 13 100 de euro", precizează ziarul.

În preajma listării la bursă a Fondului Proprietatea, mai toate ziarele relatează despre asigurările cerute guvernului român de Mark Mobius, preşedintele executiv al firmei care administrează activele FP, că nu va mai obliga companiile din portofoliul Fondului să doneze bani către bugetul de stat, cum a fost cazul companiei Romgaz.

"Ce s-a întâmplat la Romgaz a fost de fapt, o expropriere", a afirmat Mobius, citat de cotidianul Bursa.

"Cu doar o săptămână înaintea listării FP la Bursa de Valori Bucureşti, administratorii Fondului vor să se asigure că drepturile investitorilor străini vor fi respectate de către Guvernul român, încă acţionar semnificativ cu 39% din capitalul Fondului", citim şi în Ziarul Financiar.

În prezent, "Fondul are parte de cel mai mare turneu de promovare în Europa la care au confirmat prezenţa peste 100 de fonduri străine de investiţii cu active de 3 400 de miliarde de euro".

Curierul Naţional publică au articol intitulat "La ce preţ intrăm pe acţiunile FP?" în care citim că Mark Mobius "crede că titlurile Fondului Proprietatea reprezintă o investiţie atractivă, însă a subliniat că investitorii trebuie să fie foarte atenţi la preţul în care îşi vor face intrarea".

"Ce noutăţi aduce Prima Casă 3" se intitulează un alt articol din acelaşi cotidian.

"Principala diferenţă faţă de celelalte programe este că introduce o garanţie suplimentară prin instituirea în favoarea băncii a unui gaj pe conturile curente ale împrumutatului, de natură să protejeze interesele tuturor părţilor implicate în acordarea şi garantarea creditului, pentru cazurile în care s-ar institui popriri asupra conturilor clienţilor".

Persoanele care vor lua credite "vor avea posibilitatea să solicite modificarea valutei, reeşalonarea sau rescadenţarea împrumutului, iar condiţia privind asocierea a şapte beneficiari pentru construcţia de ansambluri va fi eliminată", relevă şi Bursa.