Revista presei economice, 17 septembrie

Reacţiile la strategia fiscal-bugetară aprobată de Guvern, perspectiva creşterii concurenţei între bănci şi ritmul lent al asigurărilor de locuinţe sunt principalele subiecte revistei presei economice.

Iniţiativa punerii la punct a unei strategii fiscale pentru următorii trei ani este foarte bună, scrie Ziarul Financiar. Numai că situaţia economică a României este de aşa natură încât "nu este clar încă nici măcar dacă anul în curs, 2010, se va încheia în parametrii stabiliţi la ultima rectificare de acum o lună". "De fapt, întrebarea de bază este, poţi să ai bugete multinanuale dacă nu ai o strategie de dezvoltare? (...) La această oră, guvernul bâjbâie", observă ziarul.

Există riscul ca prognozele să rămână simple cifre pe hârtie. În România Liberă citim că e greu de apreciat pe ce se bazează strategia fiscală dacă nu sunt indicate şi resursele avute în vedere.

Despre resurse este vorba şi în relatarea din România Liberă a unui interviu acordat de guvernatorul BNR săptămânalului Timpul. Mugur Isărescu este de părere că dacă Guvernul ar fi pus în practică programul din 2009, orice reducere de salarii sau majorare de taxe ar fi putut fi evitată.

În contextul apropierii termenului limită până la care trebuie modificate contractele de credite în derulare, presa economică se aşteaptă la o creştere a concurenţei între bănci în perioada următoare pentru a evita derapajele de tipul celor care "au au adus clienţii în pragul revoltei", după cum observă Ziarul Financiar.

Piaţa nu a reuşit să regleze singură derapaje de tipul dobânzilor netransparente sau al comisioanelor de rambursare anticipată. "Dacă instituţiile statului ar fi fost mai prevăzătoare, am fi putut evita genul de credite în care am lăsat băncile să pună ce dobândă credeau de cuviinţă. Aici instituţiile statului au abandonat cetăţenii pe care ar fi trebuit să-i protejeze", îl citează ziarul pe preşedintele Consiliului Concurenţei Bogdan Chiriţoiu.

Acum bancherii preferă să meargă în instanţă decât să ajusteze generalizat dobânzile la creditele vechi şi să renunţe la unele comisioane, cum cer clienţii, şi continuă o politică de maximă discreţie în privinţa aplicării Ordonanţei 50.

Cotidianul Bursa consemnează din titlu, "Avalanşă de refinanţări în următoarele luni", dată fiind că menţinerea dobânzilor la un nivel ridicat va spori concurenţa între bănci.

Curierul Naţional constată că "românii nu sunt prea dornici să-şi asigure locuinţele".

Ziarul Financiar notează şi el că "deşi România se află într-o zonă de risc seismic peste medie, proprietarii de case nu se înghesuie să-şi asigure locuinţele. (...) Mulţi încă preferă să stea la mila statului, după o eventuală inundaţie sau un cutremur decât să încheie o poliţă de asigurare". Asigurarea locuinţelor este cu atât mai importantă cu cât circa 35% din populaţia ţării este expusă la cutremure, adică 66% din populaţia urbană. "Asigurarea obligatorie este însă numai o părticică din valoarea casei. Eu recomand oricui să facă şi o asigurare facultativă", o citează ziarul pe Angela Toncescu, preşedintele Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor.

Pe scurt

Inundaţiile de anul acesta au făcut pagube de peste 350 milioane de euro, fiind afectate peste 9 000 de locuinţe şi peste 270 000 de hectare de teren agricol. Cum puteau fi evitate măcar o parte din aceste pagube? Oficialii Agenţiei Naţionale Apele Române (ANAR) consideră că soluţia de evitare a viiturilor rapide ţine şi de demararea unui program coerent de amenajare a torenţilor şi împăduriri.

"Inundaţiile au făcut pagube uriaşe. Pe cine au protejat digurile de 220 de milioane de euro?", de Cătălin Lupoaie, în Ziarul Financiar.

În primii trei ani, fondurile de pensii private au adunat peste 5 milioane de clienţi, iar activele în administrare se apropie de 1 miliard de euro. Totuşi, în cei trei ani de funcţionare, sistemul s-a confruntat mai mult cu piedici din partea autorităţilor decât cu încurajări, deşi în ţările dezvoltate pensiile private funcţionează deja de mult timp şi sunt văzute ca fiind cea mai bună alternativă pentru a avea un venit decent la pensionare.

"Cum arată piaţa pensiilor private la trei ani de la lansare", de Angela Plăcintă, în Ziarul Financiar.

Studiile superioare şi specializările nu mai garantează accesul la un loc de muncă bine plătit, relevă un studiu realizat de un site de recrutare. Angajaţii cu studii medii sunt plătiţi mai bine decât cei cu studii superioare.

"Fă-te.. electrician, Săndele!", în Economistul.