Revista presei economice, 17 noiembrie

"Reformele trebuie făcute, cu sau fără Fond" sună titlul sub care revista 22 publică un interviu cu reprezentantul României la Fondul Monetar Internaţional.

"Poate că ar fi bine să ne putem regla singuri economia pe un drum de creştere. Dar deocamdată avem nevoie de ancore", declară Mihai Tănăsescu.

In aceeaşi revistă, Dan Suciu îşi propune să combată "unul din miturile cele mai populare ale acestor timpuri", cel care "explică incapacitatea de a ieşi din recesiune şi criză prin faptul că România nu are capital propriu".

"Această prejudecată pare mai mult urmaşa semănătorismului transferată în economie", estimează autorul.

"Înainte de a critica această dependenţă de capitalul străin, ar trebui să ne imaginăm industria românească fără o infuzie de 20 de miliarde de euro sau să încercăm să ne imaginăm altă sursă pentru aceşti bani. E imposibil. De ce, în aceste condiţii, datoria externă a ţării se ridică la 90 de miliarde de euro, o cifră imensă pentru o ţară care abia mai respiră? Pentru că statul a acumulat jumătate din această datorie fără să schimbe nimic din modul de utilizare a banilor publici", consideră Dan Suciu în "22".

Sub titlul "Datoria statului a făcut un salt de 5 miliarde de euro într-un an, în timp de datoria băncilor a scăzut cu 1 miliard de euro", Ziarul Financiar scrie că "încă din 2009, îndatorarea externă a început să se mute de pe traiectoria sectorului privat la nivelul sectorului guvernamental".

In trimestrul al treilea, "datoria externă totală a continuat tendinţa ascendentă şi a atins la finele lunii septembrie un nou maxim istoric, de 89,3 miliarde de euro".

Ziarul Financiar ne informează că în octombrie rata anuală a inflaţiei din ţara noastră a urcat la 7,9%, nivelul cel mai ridicat din Uniunea Europeană şi de 3,4 ori mai înalt decât media acesteia.

Adrian Vasilescu relevă în Ziarul Financiar că, "sondajele de opinie, cele de ultimă oră, scot în relief faptul că populaţia ţării noastre se teme mai mult de inflaţie decât de şomaj".

"E limpede că inflaţia noastră nu are, în primul rând, cauze monetare", scrie consilierul guvernatorului BNR. "Inflaţia are cu deosebire cauze structurale, ascunse în economia reală".

Printre acestea se numără "costurile nerecunoscute de piaţă, pe care companiile (mai cu seamă cele de stat) încearcă să le acopere cu preţuri în urcare. Plus creşterea cu cinci puncte procentuale a taxei pe valoarea adăugată."

Ziarul Bursa citează opinia directorului executiv al Grupului de Economie Aplicată, Liviu Voinea, care susţine că jumătate din scăderea economiei naţionale se datorează reducerii salariilor bugetarilor cu 25%, precum şi pe cea a lui Adrian Vasilescu care afirmă că "anul viitor va fi, categoric, la fel de greu ca 2010".

Sub titlul "Ce va face diferenţa între companii anul viitor", Curierul Naţional scrie că, potrivit reprezentanţilor patronatelor, elementul de bază de diferenţiere îl va constitui "profesionalismul".

În acelaşi timp, îl citeaza ziarul pe Florea Pîrvu, vicepreşedinte al Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii, "Degeaba un agent economic este corect dacă statul vine cu alte taxe de pe o zi pe alta şi îi îndeamnă pe agenţii economici la evaziune fiscală sau dacă nu îşi plăteşte la timp datoriile către întreprinzători."

Mai multe cotidiane publică articole pe tema conferinţei de ieri pe tema reabilitării termice a locuinţelor: "Roşu, galben şi albastru: reabilitarea termică a creat haos în imaginea urbană" (Ziarul Financiar), "Programul de reabilitare termică este un eşec din punct de vedere arhitectural" (Curierul Naţional").

Eşecul se datorează faptului că programul are o abordare unidirecţională, ce nu ia în considerare problematica estetic-arhitecturală, îl citează ambele ziare pe preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România, Şerban Ţigănaş.

Ziarul Financiar se referă şi la criticarea de către preşedintele Patronatului Societăţilor din Construcţii, Cristian Erbaşu, a faptului că "la programele de reabilitare termică au acces companii neprofesioniste".