Revista presei economice, 17 iunie

Curierul Naţional îşi deschide ediţia cu un articol intitulat "Am pus frână pe deficit. Cum stimulăm economia?" în care citim: "Scăderea cheltuielilor cu salariile şi pensiile este doar o măsură de control al deficitului, si nu de creştere economica".

"Tăierea cheltuielilor constituie doar începutul, România având nevoie de o serie de măsuri care să contribuie la punerea în mişcare a economiei reale. Mai mult, întreprinzătorii atrag atenţia că în acest moment trebuie identificate priorităţile şi luate măsuri cât mai repede în acest sens".

Printre măsurile care s-ar dovedi cele mai eficiente ziarul menţionează neimpozitarea profitului reinvestit, cerută în repetate rânduri de mediul de afaceri, relaxarea fiscalităţii pe forţa de muncă, precum şi crearea de facilităţi pentru capitalul autohton.

Peste o treime din directorii executivi din ţara noastră care conduc afaceri de top chestionati pentru un studiu realizat de Deloitte consideră acum că stimulentele guvernamentale sunt cel mai important catalizator care poate relansa economia, citim în Curierul Naţional.

Anul trecut, numai 24% erau de această părere.

Ziarul Financiar relatează că Banca Naţională va da bancilor posibilitatea să se implice în salvarea companiilor.

"Băncile vor avea posibilitatea să se implice activ în restructurarea companiilor intrate în insolvenţă şi de la care au de recuperat ratele la credite prin preluarea temporară a unei părţi din capitalul social al companiilor, şi nu doar să aştepte pe margine redresarea afacerilor."

Acelaşi cotidian comentează declaraţiile de ieri ale Lucian Croitoru despre anomaliile din sistemul public sub titlul "Salariile mici ale demnitarilor menţin ipoteza de corupţie".

Salariul demnitarilor nu este unica problemă a sistemului public, a mai spus consilierul guvernatorului BNR.

"Toată lumea ştie că medicii sunt prost plătiţi, dar nimeni nu acceptă o reformă în adevăratul sens al cuvântului".

În Curierul Naţional, Andreea Vass, consilier al premierului Boc, încearcă să răspundă la întrebarea "De ce sunt măsurile de austeritate mai severe în România decât în alte ţări europene? Pentru că nicăieri în Europa nu sunt atât de întârziate reformele instituţionale si economice, cu excepţia doar a Bulgariei, care le-a demarat rapid in 2009."

România se află în top 10 al ţărilor cu cei mai mulţi bugetari şi este ţara cu cel mai inalt grad de politizare a institutiilor publice, citim între altele în articol.

Măsurile sunt mai severe acum pentru că nu am avut curajul moral de a demara reformele în plin an electoral, explică autoarea.

"Actualele măsuri de austeritate pentru care îşi asumă răspunderea Guvernul Boc rezolvă doar un sfert din problemele majore ale României", susţine Andrea Vass.