Revista presei economice, 16 februarie

"Deficit bugetar în grafic, cu acordul FMI. Venituri în scădere, cheltuieli în creştere", titrează Bursa. Deficitul s-a situat sub ţinta anuală de 36,4 miliarde de lei stabilită prin acordul stand by încheiat cu Fondul.

Statul român a fentat FMI-ul, titrează Gândul, care explică: Ca să nu depăşească deficitul bugetar trasat de Fondul Monetar Internaţional, autorităţile au împins în 2010 o serie de cheltuieli. Statul a cheltuit de fapt în 2009 cu 8,5 miliarde de euro mai mult decât era permis. Este suficient să fie luate în calcul datoriile statului către mediul privat, dar şi cele ale companiilor de stat către buget, amânate pentru acest an.

Sub titlul A inceput vânătoarea de plătitori de CAS, revista Capital publică un interviu cu ministrul Muncii Mihai Şeitan. Acesta estimează populaţia activă din România la circa 7 milioane de persoane, din care numai 4,5 milioane lucrează pe contracte de muncă. Noua lege a pensiilor ar urma să aducă vreo 500 000 de contribuabili la asigurări sociale (CAS).

Numerarul şi depozitele deţinute de români în străinătate au crescut anul trecut cu peste 80% la peste 4,4 miliarde de euro, scrie Curierul Naţional comentând un comunicat al Băncii Naţionale. Este o situaţie ciudată, scrie ziarul, deoarece românii nu prea aveau motive să-şi facă depozite în străinătate. Potrivit consultantului financiar Bogdan Baltazar, cifra reală a depozitelor este probabil mult mai mare şi şi-ar avea originea în "micile scăpări ale declaraţiilor de avere".

Cât de vulnerabilă este România la criza din Grecia ? se întreabă din titlu Ziarul Financiar, precizând imediat că "Banca Naţională monitorizează expunerile băncilor elene şi nu crede că trebuie să ne temem de drobul de sare". Analiştii amintesc că cele mai mari patru bănci greceşti sunt parte a iniţiativei bancare de la Viena prin care acţionarii majoritari ai principalelor bănci din România s-au angajat să menţină expunerile şi să susţină subsidiarele locale.

In plus, populaţia este conştientă că depozitele sunt garantate în limita a 50 000 de euro. Depozitele peste acest plafon reprezintă doar 2% din total.

Circa 10% din piesele auto de pe piaţa românească sunt contrafăcute, majoritatea venind din China, Turcia şi Bulgaria, citim în Curierul Naţional. Pe lângă pagubele provocate constructorilor auto, ziarul reţine mai ales faptul că piesele contrafăcute au o calitate inferioară celor de origine şi se află la originea unor accidente grave.