Revista presei economice, 16 decembrie
Articole din Ziarul Financiar, Curierul Naţional şi Bursa.
Articol de Dinu Dragomirescu, 16 Decembrie 2009, 10:57
România şi ţările baltice au fost lovite mai mult de criză decât Polonia şi Cehia datorită expunerii mai ridicate la credite în valută.
Responsabili de acest exces sunt şi debitorii, dar şi creditorii, scriu Ziarul Financiar şi Curierul National.
Peste 65 la sută din creditele existente în sistemul bancar sunt acordate în valută, iar în contextul economic şi social actual riscul transferat clienţilor capătă o pondere din ce în ce mai mare, îl citează Curierul Naţional pe preşedintele Asociaţiei romane a băncilor Radu Gheţea.
Ziarul Financiar remarcă flexibilitatea crescanda de care dau dovadă acum Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială. Invocând criza profundă, instituţiile menţionate au acceptat să reia discuţiile cu executivul interimar, după ce în noiembrie, după căderea guvernului Boc, îşi amânaseră misiunea de evaluare.
Mai toate ziarele relevă că, pe termen scurt, autorităţile române trebuie să se concentreze pe scăderea cheltuielilor bugetare, care au crescut foarte mult în ultimii ani, şi pe realizarea unei mai bune corelări între resurse şi performanţa administrativă.
Resursele publice alocate pentru sănătate sau invăţământ s-au dublat în ultimii patru-cinci ani, dar performanţa acestor sectoare nu s-a îmbunătăţit corespunzator, îl citează Ziarul Financiar pe economistul Băncii mondiale Cătălin Păuna.
Rezerve există şi în direcţia îmbunătăţirii gradului de colectare a taxelor. Dacă în Bulgaria gradul de colectare a TVA-ului atinge 11 la sută din produsul intern brut, în ţara noastră el nu depăşeşte 8 la sută.
Anul 2010 va începe prost, dar se va termina bine, citim în ziarul Bursa.
Accesul mai redus la resurse externe va obliga la mobilizarea unor resurse interne. Peste jumătate din oamenii de afaceri chestionaţi de deloitte România prevăd o îmbunăţire a situaţiei economiei în următoarele şase luni, scrie şi Ziarul Financiar.
Din Bursa aflăm ca oamenii de afaceri cer statului să nu mai concureze investitorii privaţi nici la angajarea forţei de muncă (aşa cum a facut-o plătind angajaţii cu 30 la sută mai mult decât sectorul privat) şi nici la accesul la capital, ceea ce menţine ridicate dobânzile.
