Revista presei economice, 16 august

Ziarul Financiar ne anunţă că potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică, PIB-ul a înregistrat o scădere cu 0,5 la sută pe seria brută comparativ cu acelaşi trimestru din 2009 şi cu 0,6 la sută în date ajustate sezonier.

Totuşi, faţă de primul trimestru, economia a urcat uşor în al doilea trimestru, cu 0,3 la sută, graţie creşterii exporturilor şi revenirii firave a consumului din iunie. Evoluţia este în linie cu estimările FMI şi ale analiştilor care anticipau o revenire temporară a economiei în zona pozitivă în trimestrul al doilea.

Scăderea dramatică a construcţiilor în primul trimestru, precum şi menţinerea pe minus a serviciilor şi agriculturii au determinat rămânerea economiei în recesiune, industria fiind singurul domeniu care a avut o contribuţie pozitivă la PIB. Deşi exporturile erau văzute ca soluţia salvatoare pentru ieşirea României din recesiune, absenţa relansării cererii interne, a consumului, duce la perspectiva unei contracţii economice de circa 2 la sută în acest an.

Astfel, speranţele revenirii economiei în teritoriul pozitiv s-au orientat spre 2011, când Produsul Intern Brut ar putea creşte cu 1,5 - 2 la sută.

Acelaşi ziar face cunoscut faptul că bancherii au început să scumpească din nou creditele pentru populaţie, după ce reduseseră gradual dobânzile în primele luni ale anului, speriaţi de perspectiva creşterii inflaţiei şi a costurilor de refinanţare.

Orice sumă plătită în plus la bancă înseamnă un minus pentru consum, într-un moment în care economia încearcă să iasă din recesiune şi este evident că nu va reuşi acest lucru doar pe baza cererii externe. Astfel, în timp ce în economiile din Occident, băncile au micşorat dobânzile pentru a ajuta la relansare, în România, acestea îşi transferă costurile integral asupra populaţiei şi companiilor.

Ca urmare, politica BNR de micşorare a dobânzii de referinţă, este lipsită de efecte. În iunie, băncile au majorat în medie cu 0,6 puncte procentuale costul creditelor de consum în lei aflate în sold. Dobânda anuală efectivă la creditele noi a urcat cu 0,5 la sută, pînă la 17,8 la sută, arată datele BNR. În timp ce la noi lucrurile nu stau pe roze, PIB-ul Germaniei a crescut cu 2,2 la sută comparativ cu primele trei luni ale anului, alimentând creşterea zonei euro pînă la unu la sută, cel mai puternic avans din ultimii patru ani.

Creşterea economică anuală a Germaniei a fost chiar mai puternică, de 3,7 la sută, a doua cea mai puternică de la nivelul Uniunii Europene, după cea a Slovaciei de 4,9 la sută. Performanţa Germaniei pune într-un con de umbră statele din sudul continentului, care încă luptă pentru a-şi reveni după criza datoriilor. Grecia s-a adâncit în recesiune, economia Spaniei a avansat însă mai puţin decât estimaseră economiştii, iar investitorii îşi exprimă din nou temerile privind deficitele bugetare.

Din paginile Curierului Naţionalaflăm că suprataxarea averilor nu este pe placul Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii, care consideră că această măsură reprezintă o dublă impozitare, ceea ce contravine practicilor Uniunii Europene şi principiilor de impozitare normale, urmând a fi pusă în discuţia coaliţiei de Guvernare şi Parlamentului.

Aplicarea acestei măsuri va genera consecinţe negative semnificative, şi anume amplificarea evaziunii fiscale, transferul de valori din România în bănci şi alte instituţii financiare din alte ţări, amplificarea procesului, început de câţiva ani, de transfer de întreprinderi din România în ţările limitrofe.

Şi ziarul Bursasemnalează că din cauza creşterii inflaţiei şi impozitării câştigului obţinut din dobânzi, depozitele la termen devin din ce în ce mai puţin tentante pentru populaţie. Astfel, băncile au crescut dobânzile sau au oferit randamente promoţionale.

În schimb, comisionul de retragere de numerar se reţine în momentul retragerii banilor din contul deţinut la bancă, fiind practicat de către majoritatea băncilor, pentru depozitele la termen, în cazul retragerii banilor înainte de împlinirea termenului contractat. Unele bănci însă nu mai percep acest comision nici în cazul desfiinţării depozitului înainte de data scadenţei, tocmai pentru a impulsiona economisirea. În cazul în care nivelul dobânzii nu-l depăşeşte pe cel al inflaţiei, depozitele vor avea dobânzi real negative.