Revista presei economice, 15 decembrie

Ziarul Financiar se deschide cu un comentariu privind conferinţa de presă de aseară a şefului statului.

"Preşedintele Traian Băsescu a fost indecis ieri în ceea ce priveşte prognoza pentru ieşirea din recesiune: a vorbit şi de primul trimestru, şi de primul semestru şi de al doilea semestru din 2011", scrie ziarul.

În articolul menţionat mai citim că "în aceeaşi perioadă a anului trecut, şi preşedintele Băsescu şi premierul Boc spuneau acelaşi lucru despre acest an, dar până la urmă Guvernul a fost nevoit să aplice măsuri şoc - scăderea salariilor şi creşterea TVA - pentru că veniturile nu au corespuns prognozelor".

"Grecia şi România au fost singurele state membre ale Uniunii Europene care au înregistrat în trimestrul al treilea al acestui am o scădere a produsului intern brut în ritm anual", reţin toate ziarele economice din conferinţa de presă de ieri a preşedintelui Institutului Naţional de Statistică, Vergil Voineagu.

Sub titlul "Lista consistentă de reportări pentru 2011", Ziarul Financiar publică opinia lui Adrian Vasilescu că "ne despărţim de 2010 cu bilanţ negativ. Pentru al doilea an consecutiv numărăm mai multe eşecuri decât reuşite.

Deciziile menite să contribuie la echilibrarea bugetului, absolut necesare, dar dureroase, au făcut imposibilă ieşirea din recesiune. (...) Acum, la sfârşit de an, ne găsim la o răscruce de drumuri. Suntem obligaţi să alegem: ori intrăm în 2011 cu gândul limpede şi hotărârea fermă de a grăbi restructurările (...) de la bugetul ţării la balanţele externe şi de la calitatea creşterii economice la piaţa muncii - ori vom fi nevoiţi, nu doar la anul, ci si anii viitori, să acceptăm o reducere drastică a nivelului de trai pe fondul reducerii cheltuielilor publice şi al slăbirii forţei economice a ţării."

"Marea problemă este întârzierea restructurărilor. A acelor restructurări care să rupă definitiv România de trecutul ei", conchide Adrian Vasilescu pledând pentru închiderea a cât mai multe dintre canalele de risipă şi pierderi.

Curierul Naţional relevă că potrivit unei evaluări făcute de Consiliul Întreprinderilor Private Mici si Mijlocii, "mediul economic rămâne neprietenos dezvoltării afacerilor".

În acest context, preşedintele Consiliului, Ovidiu Nicolescu, a reiterat o serie de măsuri care ar trebui adoptate în vederea sprijinirii sectorului IMM din România. Între ele prioritară este considerată în acest moment plata arieratelor.

"Dacă statul îşi achită arieratele, care depăşesc în prezent 1,5 miliarde de euro, în două luni banii intră la bugetul de stat prin taxe şi impozite, iar lucrurile ar lua-o pe un făgaş mai bun. Acelaşi lucru este valabil pentru absorbţia efectivă a fondurilor structurale.

Din banii cheltuiţi pentru aceste fonduri, tot în două luni banii se întorc la guvern prin taxe, impozite, contribuţii pe salarii şi alte dări. Este extrem de important să se dea importanţă acestor probleme dacă vrem să intrăm şi noi pe creştere", a ţinut să sublinieze preşedintele CNIPMMR citat de Curierul Naţional.

"Referitor la cota unică de impozitare, rezultatele unui studiu realizat de Consiliu arată că că aproape 92 % dintre IMM doresc reducerea acesteia, cele mai multe la 10%", scrie ziarul, relevând că majoritatea statelor din regiune au adoptat o măsură similară.

Întreaga presă economică consemnează şi opinia lui Francois Rantrua, directorul de ţară al Băncii mondiale pentru România, care a declarat ieri pentru Bloomberg că "există semne că România iese din criză".

Sub titlul "Taxa auto ne-a înmulţit maşinile poluante", Curierul Naţional constată că "pe ultima sută de metri, respectiv luna trecută, numărul înmatriculărilor de maşini second hand a înregistrat cel mai ridicat nivel al acestui an, de 26 887 unităţi, în creştere cu peste 80% faţă de luna noiembrie 2009. (...)

Deşi s-au distribuit aproape toate toate tichetele valorice (au fost casate aproape 182 000 de maşini vechi), pînă la începutul acestei luni se achiziţionaseră numai 53 000 de autoturisme noi, faţă de 63 333 cât preconizaseră guvernanţii.

Concret, anul acesta, românii şi-au dus maşinile la Remat, dar nu pentru a-şi lua o maşină nouă cu tichetul valoric plus diferenţa de bani, ci pentru a vinde voucherul ca să-şi ia o maşină second hand cu puţin mai bună decât rabla dată".