Revista presei economice, 14 octombrie

Protestele de la Finanţe, posibila cooperare româno-rusă în domeniul energetic, scăderea investiţiilor străine şi lipsa de transparenţă în selecţionarea dosarelor de despăgubire a foştilor proprietari sunt numai unele din principalele subiecte din presa economică de azi.

Sub titlul "Proteste în lanţ ale angajaţilor de la Finanţe: Vrem stimulentele", Ziarul Financiar se ocupă de şirul de proteste declanşat ieri în cel puţin 16 judeţe. Salariaţii din direcţiile de finanţe sunt nemulţumiţi din cauză că nu-şi mai primesc sporurile.

"Ministerul Finanţelor a dat ieri un comunicat prin care se spunea că "salariile angajaţilor săi se clasează pe ultimul loc din sistemul bugetar", fără a preciza cum s-a ajuns la această situaţie.

Potrivit datelor de la Institutul Naţional de Statistică, continuă ziarul, Ministerul de Finanţe este singura instituţie publică care a avut un fond al stimulentelor mai mare decât fondul de salarii anul trecut." Eliminarea acestor beneficii a dus la o diminuare a veniturilor mult mai mare decât cea de 25%, cum s-a întâmplat în cazul celorlalţi bugetari.

Cotidianul Bursa constată că "protestele finanţiştilor încep să se mute din stradă pe holurile instituţiilor publice cu doar şase zile înainte ca delegaţia Fondului Monetar Internaţional (FMI) să revină la Bucuresti să ia pulsul economiei naţionale".

Acelaşi ziar comentează vizita şefului Gazprom la Bucureşti sub titlul "Gaze ieftine contra South Stream".

Ziarul Financiar scrie pe aceeaşi temă că "România a semnat ieri cu ruşii un memorandum vizând elaborarea unor studii pentru a vedea dacă ar fi viabil pentru Gazprom ca gazoductul lor, South Stream, să treacă pe teritoriul ţării noastre. Deşi acest document nu echivalează cu o invitaţie oficială, el reprezintă un prim pas concret în ceea ce priveşte o posibilă implicare a României in proiectul considerat un rival al Nabucco, gazoduct care este o iniţiativă europeană."

Şi Ziarul Financiar continuă. "Una din cele mai importante probleme pentru consumatorii locali, cea a eliminării intermediarilor din relaţia de alimentare cu Gazprom a fost doar "atinsă", discuţiile rămânând fără concluzie.

În prezent, România importă gaze ruseşti prin doi intermediari care au contracte cu Gazprom până în 2030".

Acelaşi cotidian comentează scăderea investiţiilor directe străine cu 35,9% în primele opt luni ale anului în curs comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. În 2009, investitiile străine au coborât la jumătate din nivelul din 2008.

Ziarul Financiarîşi deschide ediţia cu un articol consacrat lipsei unui mecanism transparent de selectare a dosarelor de despăgubire a foştilor proprietari.

În absenţa acestuia, "sunt selectate pentru rezolvare tocmai dosarele cedate către terţi cu doar 10-20% din valoare, în timp ce proprietarii reali aşteaptă şi 4-5 ani titlurile de despăgubire". Titlul articolului - "Bula speculativă a retrocedărilor - o miză de 20 miliarde pentru Guvern şi cunoştinţele de partid".

Pe scurt

Membrii Comisiei pentru industrii şi servicii din Camera Deputaţilor au avizat marţi proiectul de Lege privind aprobarea OUG 50/2010 cu câteva amendamente de îmbunătăţire a textului Ordonanţei, astfel încât, în cazul în care Comisia de buget, finanţe, bănci din cadrul Camerei Deputaţilor le va accepta şi va adăuga, probabil, altele, instituţiile bancare vor fi nevoite să întocmească alte acte adiţionale care să cuprindă şi aceste ultime prevederi.

"Protecţia Consumatorilor continuă războiul cu băncile", de Afrodita Cicovschi, în Curierul Naţional.

Unii analişti financiari cred că riscul de a rata prognoza oficială nu va putea fi evitat într-o ţară ca România cu o volatilitate mare şi consideră că ar fi mai rezonabil să se meargă pe o prognoză mai pesimistă, iar dacă se vor înregistra venituri în plus să fie majorate cheltuielile.

"Legea bugetului este fundamentată pe o creştere economică de 1,5% în 2011. Poate fi ea atinsă?", de Iulian Anghel, în Ziarul Financiar.

Deşi directorii executivi sunt încrezători în ceea ce priveşte potenţialul propriilor companii, există în continuare o anumită îngrijorare cu privire la starea economiei în ansamblu.

"Studiu Deloitte: Oamenii de afaceri români, în continuare prudenţi în privinţa economiei", C.I., în Bursa.

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, s-a referat la postul public de televiziune la câteva din capcanele din calea înţelegerii economiei de piaţă de către publicul larg, între care confundarea ideii de afacere cu afacerismul, slaba flexibilitate a pieţei muncii, care îngreunează angajările, şi împovărarea mediului de afaceri cu o fiscalitate excesivă, care descurajează munca.

"Mugur Isărescu: Dacă nivelul de trai poate fi determinat de o lege care trece în Parlament, spuneti-mi mie ţara în care nu se va trăi bine!", în Economistul.

Euro a devenit moneda în care românii "gândesc" automat atunci când este vorba de o achiziţie de valoare mai mare, iar preţurile locuinţelor, autoturismelor, abonamentelor de telefonie mobilă sau ale biletelor de avion sunt afişate direct în euro. În plus, creditul în euro a trecut de 60% din totalul creditelor bancare. Încrederea în moneda naţională este dată de o inflaţie scăzută, bugete echilibrate, competitivitate.

"De-euroizarea: cât de posibilă este?", de Daniel Dăianu, în Ziarul Financiar.

Patru operaţiuni păguboase, care - în loc de bani - au procopsit statul român cu eticheta de corupt.

"Privatizări păguboase", în Bursa.