Revista presei economice, 14 mai

"Guvernul se face că nu vede salariile din companiile de stat" - titreazăZiarul Financiar, care remarcă discrepanţe salariale mari între sectorul privat şi firmele statului.

Peste 5 mii de angajaţi din companiile de stat şi 6 mii din administraţie au salarii brute mai mari de 8.000 de lei pe lună, însă vârfurile nu se regăsesc în domenii precum sănătatea şi învăţământul, ci în rândurile birocraţiei centrale şi locale.

În lipsa unui plan gandit din timp, Guvernul a preferat varianta facilă a ajustării în bloc a salariilor, pe care le poate controla cel mai uşor, şi a pensiilor, ferindu-se să intre pe terenul juridic minat al contractelor de muncă din companiile cu capital de stat.

Tot Ziarul Financiar scrie că, între timp, criticile mediului de afaceri la adresa Guvernului se înmultesc.

Oamenii de afaceri, care consideră extrem de tardiv planul de măsuri anunţat de autorităţi, spun că nu pot să înteleagă de ce Guvernul nu renunţă la risipa din achiziţiile publice şi sunt de părere că orice tergiversare a implementării măsurilor convenite cu FMI nu va face decât să creeze premisele pentru creşterea fiscalităţii în toamnă.

Iar investitorii străini atrag atenţia: "scoateţi la lumină economia gri şi veniţi cu o reformă administrativă".

Curierul Naţionalscrie şi el despre cei 1,37 de milioane de bugetari, dintre care aproape 700 de mii sunt în birocraţia centrală.

Ovidiu Nicolescu, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România, spune că în ultimii cinci ani s-a triplat numărul de angajaţi din sectorul administraţiei publice.

Potrivit consilierului guvernatorului BNR, Lucian Croitoru, cel puţin 500 de mii de oameni "nu au ce să facă în sectorul bugetar".

"Tăierea salariilor şi a pensiilor vine din faptul că FMI nu a acceptat rostogolirea datoriilor practicată în bugetul nostru de stat". - aflăm din Bursa.

Ai noştri nu au inclus în calculul deficitului dobânzile la creditele luate de stat de la băncile comerciale pentru că le "rostogoliseră" la plată pentru anul viitor. Şi în felul acesta, au "evaporat" contabil circa 3% din deficitul bugetar, pentru că împrumutul nu intra la calcul."

O altă problemă a economiei româneşti este evaziunea fiscală, ajunsă la cote alarmante. Potrivit economiştilor, evaziunea n-ar fi posibilă, însă, fără cârdăşia cu instituţiile statului.

Cotidianul Economistul informează că economiştii din Academia Română sunt dispuşi să-şi pună ştiinţa în serviciul discernământului politic.

Într-un interviu acordat de preşedintele Academiei, Ionel Haiduc, acesta asigură de disponibilitatea acdemicienilor de a se implica în grupul de lucru contituit de guvern, sindicate şi patronate.