Revista presei economice, 14 ianuarie

Anul 2010 este clar că nu va fi uşor, scrie Ziarul financiar. Am acumulat nişte dezechilibre, iar acum vine nota de plată. După ce sectorul privat s-a restructurat semnificativ în contextul crizei, este necesar să se corecteze şi sectorul public astfel încât să nu se revină la dezechilibre mari atunci când va fi reluată creşterea economică.

Criză şi măsurile nepopulare scot sindicatele în stradă, scrie Bursa, în legătură cu acţiunile de protest faţă de măsurile guvernamentale ce urmează să fie adoptate pentru reducerea cheltuielilor publice.

Nemulţumite sunt şi întreprinderile mici şi mijlocii, constată Curierul naţional după respingerea de către plenul Parlamentului a unei serii de amendamente acceptate în comisii între care cel care viza suspendarea aplicării impozitului minim.

Ziarul financiar consemnează opiniile divergente suscita de initiava legislativă de supraimpozitare a averilor mai mari de 500 000 de euro deţinute de persoanele fizice.

Acelaşi cotidian consemnează prima creştere a producţiei industriale de la o luna la alta, după 13 luni de scădere. Un semnal pozitiv.

Ziarul financiar analizează şi situaţia a trei proiecte de autostrăzi în lungime totală de 280 de kilometri care ar urmează să fie realizate în parteneriat public-privat. Este vorba de secţiunile Comarnic-Braşov, Piteşti-Sibiu şi de centură Capitalei, blocate de mai mulţi ani în diferite faze, fără să înceapă construcţia, în condiţiile în care toate guvernele vorbesc de nevoia de investiţii în infrastructură.

Tot de infrastructura, feroviară de această dată, se ocupă şi cotidianul Economistul. La sfârşitul anului 2007, 38 la sută din lungimea totală a liniilor de cale ferată erau scadenţe la reparaţii, peste 17 la sută din podeţe aveau durata de viaţă expirată şi 60 erau scadenţe la reparaţii. În periaoda 2008-2009, CFR SA nu a efectuat reparaţii capitale la niciun kilometru de cale ferată.

Sub titlul Măsuri urgente în vederea prevenirii unui dezastru ecologic, ziarul Economistul citează o estimare a Băncii mondiale din care rezultă că din 1990 până în prezent, în România au fost distruse total 350 000 de hectare de pădure, iar alte 500 000 de hectare s-au distrus parţial.

Curierul Naţional avertizează că acordarea de împrumuturi de către unele case de amanet în baza unor garanţii imobiliare este ilegală, fiind asimilabilă cu o noua variantă de cămătărie.