Revista presei economice, 13 decembrie

Lipsa de comunicare între diversele baze de date ale autorităţilor, exporturile la un nou maxim istoric, legislaţia stufoasă şi neclară a achiziţiilor publice sunt doar câteva din numeroasele teme abordate de presa economică a acestui început de saptamână.

Ziarului Financiar publică un articol intitulat "Cum se loveşte Guvernul de propria-i neputinţă: lipsa de date clare îl împinge să ia decizii pripite".

"Guvernul a modificat legislaţia privind acordarea indemnizaţiilor pentru creşterea copiilor, dar nu a arătat până în ultima clipă, cu claritate, că ar şti câte familii vor fi afectate, care este preţul pe care ar urma să-l plătească şi nici ce ar urma să primească în schimb pentru preţul plătit.

"Faptul că legea salarizării unitare cu grilele ei va intra efectiv în vigoare din 2012 este (tot) rezultatul lipsei de date reale.

"Cu toate acestea există în instituţiile de sub autoritatea Guvernului baze de date foarte valoroase", scrie ziarul citând ca exemple site-ul ministerului de Finanţe, al Registrului Comerţului, al Institutului Naţional de Statistică, al Camerei Deputaţilor sau al Senatului.

"De ce nu sunt valorificate aceste date?" se întreabă ziarul.

"Pentru ca lucrurile să se întâmple aşa, sistemele ar trebui să comunice între ele, dar pentru asta este nevoie de un standard de comunicare", care se pare că nu există.

"Asta nu înseamnă că nu ar putea exista. Dar cineva ar trebui să se ocupe de acest lucru", citim în Ziarul Financiar.

Ziarul Bursa scrie că "FMI nu a impus nicio reducere a concediului de creştere a copilului ca o condiţie pentru finanţare, decizia aparţinând Guvernului, forţat (...) să facă reduceri drastice de cheltuieli", relevă şeful misiunii FMI în România, Jeffrey Franks, într-o scrisoare trimisă asociaţiilor de mame.

"Din păcate, multe din aceste măsuri sunt ineficiente - alocă resurse unor familii mai bine poziţionate financiar, în acelaţi timp neoferind destul ajutor unor familii foarte nevoiaşe.

"Exporturile au atins un nou maxim în octombrie, de 3,52 miliarde de euro", titrează Ziarul Financiar.

Sub titlul "Exportăm mai mult ca înainte de criză", Bursa scrie că "acestă tendinţă va continua şi în 2011, pentru că semnele din zona euro sunt destul de bune.

În aceste condiţii, exporturile vor avea în continuare o evoluţie mai rapidă faţă de importuri", astfel încât "se aşteaptă ca, în continuare, deficitul comercial să scadă".

Din Curierul Naţional aflăm că "pentru a cheltui în întregime fondurile europene, în România ar trebui făcute plăţi de cel puţin 15 milioane de euro pe zi, de acum până în 2015, potrivit unui reprezentant al Comisiei Europene.

În suma menţionată este vorba numai de finanţarea Uniunii Europene.

Dacă adăugăm şi cofinanţarea naţională şi cea privată sau diferite finanţări de la instituţiile internaţionale, practic ajungem la circa 30 milioane de euro în fiecare zi".

În România există însă o serie de probleme precum "legislaţia de achiziţii publice care este stufoasă, neclară".

"Legislaţia lasă loc de interpretare". Şi procedurile de achiziţii publice sunt "neclare, interpretabile". Circuitul financiar este "sofisticat şi greoi".

În concluzie, scrie ziarul, "avem nevoie de mecanisme mai ferme pentru aceste proiecte de investiţii din fonduri europene".

"Vă daţi seama că a ajuns să decidă justiţia cine câştigă o licitatie", îl citează Curierul Naţional pe directorul general al Confederaţiei Naţionale a Patronatului Român.

"Rolul justiţiei este acela de a vedea dacă s-a comis vreo infracţiune sau o ilegalitate în acea licitaţie, dar nu să decidă ea cine a câştigat achiziţia publică", a explicat Cristian Pârvan.

Ziarul Financiar analizează într-un articol construcţiile din Bucureşti realizate înainte şi după seismul din 1977, cel mai puternic din ultimii 50 de ani.

"Blocurile comuniste au fost construite fără a avea "pretenţii arhitecturale", cu suprafeţe modeste şi camere "îngrămădite", finisaje şi instalaţii slabe, care cu timpul au devenit o problemă serioasă - ţevi ruginite, subsoluri insalubre -, dar care nu au neapărat o problemă de structură" (...)

"Cele circa 400 000 de locuinţe din Bucureşti construite înaintea cutremurului, adică acum peste 35 de ani, pot fi considerate vechi şi au o pondere semnificativă în total, dar nu este obligatoriu ca aceste locuinţe să fie mai puţin sigure în cazul unui cutremur decât cele noi, care care au fost construite de firme şi muncitori care nu mai au atât de vie în minte imaginea dezastrului din 1977".