Revista presei economice, 11 octombrie

Sub titlul "Tabără vine cu prima măsură concretă: 26 de depozite agroalimentare de mare capacitate", Ziarul Financiar salută o decizie anunţată de ministrul agriculturii şi care, după cum spun fermierii, "va scădea cantitatea de legume şi fructe comercializate la negru, va stabiliza preţul primit de producător pentru marfa livrată şi, cel mai important, va conduce la diminuarea preţurilor în magazine pentru produsele agroalimentare în urma eliminării intermediarilor".

Referitor la acelaşi sector, ziarul Economistul citează o declaraţie a comisarului european pentru agricultură şi dezvoltare rurală, Dacian Cioloş: "România are nevoie de o strategie agricolă care să nu fie schimbată de la un an la altul". "Competitivitatea economică a agriculturii nu este dată numai de fermele mari. Cred că şi gospodăriile şi fermele mici, într-un anumit moment de producţie, pot să-şi găsească locul pe pieţe", a mai declarat comisarul european. "Mă gândesc la pieţele locale, la pieţele regionale, mă gândesc la produsele de înaltă valoare adăugată, produsele de calitate, produsele tradiţionale".

Ziarul Financiar reţine din recenta declaraţie de la Washington a reprezentantului României la FMI ideea că marile linii de discuţie din viitorul program cu Fondul "se vor axa în primul rând pe creşterea eficienţei administraţiei publice pentru derularea proiectelor cu fonduri europene, dar şi pe reforma din domeniul întreprinderilor de stat unde există un sistem de monitorizare". "Din păcate, progresul făcut până în prezent pentru eficientizarea lor este foarte mic, a arătat Mihai Tănăsescu".

Ziarul Economistul comentează ultimele statistici oficiale şi ajunge la concluzia că "previziunile guvernanţilor privind oprirea declinului economic la jumătatea anului s-au dovedit, din nou, eronate. (...) In acelaşi timp, sondajele de opinie, mai ales în rândurile managerilor, nu anticipează semne de redresare nici până la sfârşitul acestui an şi pentru începutul lui 2011". Cotidianul menţionat analizează între altele sectorul achiziţiilor publice, "principalul canal prin care, practic, este încurajată corupţia, fie prin reglementări guvernamentale, fie prin absenţa unior intervenţii publice". Astfel, se menţin "licitaţiile cu dedicaţie, de care profită în special clientela politică locală şi centrală", o practică ce aduce "pagube considerabile economiei noastre naţionale".

Sub titlul de prima pagină "In şase ani am reabilitat termic 20 de blocuri", Curierul Naţional relevă ritmul lent în care se desfăşoară o acţiune începută încă din 2002. "Nu există un calcul clar al efectelor lucrărilor de reabilitare realizate până acum". Primele cercetări indică un efect foarte mic în reducerea facturilor de energie ale populaţiei comparativ cu investiţiile. "Lipsa unor standarde de cost în domeniu are un efect negativ asupra credibilităţii programului", iar "prevederi neclare ale legislaţiei determină un potenţial mare de risc de corupţie în implementare", citim în Curierul Naţional. Ziarul menţionează şi "insuficienta cultură energetică a cetăţenilor, care nu înţeleg că îşi pot recupera investiţia în timp", dar şi "lipsa unui program coerent de educare a populaţiei în vederea utilizării eficiente a energiei în clădiri".

Pe scurt

In tot spectrul politic apar promisiuni fără acoperire. Discursurile populiste ascund adevăratele probleme şi creează iluzia că nivelul de trai poate fi crescut prin sporirea cheltuielilor sociale, ceea ce este greşit şi periculos. Este nevoie de corecţii fiscale urgente pentru calma îingrijorarea pieţelor. Dar trebuie adoptate şi reforme structurale care merg mult dincolo de reformele fiscale. "Creşterea economică, criza şi populismul", de Lucian Croitoru, în Ziarul Financiar.

Afaceri de zeci de milioane de euro riscă să fie compromise anul acesta din cauză că Guvernul a tăiat, la rectificarea bugetară, o parte din sumele alocate pentru participarea companiilor româneşti la târgurile şi expoziţiile internaţionale prevăzute în Strategia Naţională de Export. În primele şase luni ale acestui an, exportul a înregistrat o creştere cu 26,2% la 17,2 miliarde de euro. "Guvernul taie de la exportatori", de Cătălin Deacu, în Bursa.

Contribuabilii s-au grăbit să salute eliminarea impozitului minim, fără să ţină cont că acesta urmează să fie înlocuit nu cu un impozit forfetar, ci cu o formă de impozitare mai împovărătoare. "Impozitul forfetar, un posibil cadou otrăvit al guvernului", de Florin Rusu, în Săptămâna Financiară. "Statul pregăteşte un succesor hibrid pentru impozitul minim", de Diana Zaharia, în Capital.

În ciuda declaraţiilor şi noilor reglementări privind responsabilitatea fiscală, Guvernul nu respectă nici în acest an termenele legale de aprobare şi trimitere în Parlament a bugetului pentru anul următor. "Bugetul pe 2011 intră în hora aprobărilor nelegale", de Diana Zaharia, în Capital.

În timp ce bacherii îşi intensifică lobby-ul pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 50/2010, iar mii de deţinători de credite nemulţumiţi de dobânzile mari iniţiază proceduri de acţionare în justiţie a băncilor, mulţi clienţi au descoperit că pot să-şi reducă substanţial ratele lunare mutându-şi împrumutul la bănci dispuse să accepte costuri mai mici. "Cum să ne înjumătăţim ratele la credit", de Vasile Pop-Coman, în Săptămâna Financiară.