Revista economică, 29 iulie

Finanţele au reuşit să se încadreze la limită în ţinta de deficit bugetar negociată cu FMI pentru primul semestru, de 18,2 miliarde de lei, însă rezultatul a fost obţinut, conform practicii deja tradiţionale, prin sacrificarea investiţiilor şi amânarea plăţilor către mediul privat, inclusiv a rambursărilor de TVA, aflăm din Ziarul Financiar.

Chiar şi aşa, cheltuielile totale au crescut cu 4 la sută, în timp ce încasările au fost mai mici cu 0,1 procente.

Practic, în ultima lună din fiecare trimestru, Finanţele ajustează drastic cheltuielile de capital pentru a reuşi să respecte ţintele fiscale agreate cu FMI.

Deşi FMI a apreciat măsurile adoptate de guvern pentru ajustarea dezechilibrului fiscal, respectiv reducerea salariilor bugetarilor cu 25 la sută şi majorarea TVA la 24 la sută, a avertizat recent, că, pe termen mediu, politica fiscală ar trebui să aibă ca obiectiv reducerea deficitului fiscal printr-o reformă a cheltuielilor curente, pentru a permite realizarea investiţiilor care să aducă creştere economică.

Ministerul de Finanţe a vîndut ieri certificate de trezorerie în euro cu scadenţa la un an în valoare de 1,2 miliarde de euro, de trei ori mai mult decît ţinta propusă iniţial, la un randament mediu de 4,9 la sută pe an.

Fondurile atrase vor fi utilizate pentru finanţarea deficitului bugetar şi refinanţarea datoriei publice scadente. Vânzarea de titluri în euro a fost un succes pentru că băncile au lichidităţi mari în euro primite de la băncile-mamă pentru care nu au alternativă de plasament, spun analiştii.

Curierul Naţional face cunoscut faptul că înregistrarea tuturor companiilor care doresc să efectueze livrări şi achiziţii intracomunitare este obligatorie, începând cu data de 1 iulie.

Această prevedere şi mai ales termenul scurt de conformare, creează un blocaj în piaţă, sunt de părere consultanţii fiscali.

Ziarul Bursa ne anunţă că incoerenţa fiscală a devenit o practică obişnuită în ţara noastră. Codul Fiscal , legea cadru pentru reglementarea taxelor şi impozitelor în România, a fost modificat, în ultimii patru ani, de 63 de ori, potrivit avocaţilor specializaţi în domeniu.

Aceştia susţin că dacă ar fi fost respectat principiul stabilităţii fiscale prevăzut în Codul Fiscal - prin care orice modificare se aplică după minim şase luni de la anunţare - şi care asigură stabilitate mediului de afaceri, atunci pentru cele 63 de modificări ar fi fost necesari 120 de ani.

Din paginile aceluiaşi ziar ne informăm că întreaga activitate economică din ţara noastră urmează un trend descendent, care pare să se adâncească din ce în ce mai mult.

Managerii societăţilor comerciale, opinează la unison, că în perioada iulie-septembrie va fi resimţită o scădere a activităţii în industria prelucrătoare, în sectorul de construcţii şi servicii şi în comerţul cu amănuntul, în raport cu cele trei luni anterioare.

Ziarul Financiar concluzionează că împrumuturile masive în valută au fost o piatră de temelie a declinului economic din Europa Centrală şi de Est.

Înainte de 2008, creditele în valută, datorită dobânzilor mai mici şi monedelor naţionale puternice, erau la mare căutare în Est decît cele în lei, forinţi sau zloţi.

Pentru bănci, eligibilitatea clienţilor, era mai puţin importantă decât goana după profit.

După ce a izbucnit criza, cursul de schimb a suferit modificări la 180 de grade, băncile au închis robinetul la credite, iar rata şomajului a început să crească, o evoluţie invers proporţională cu cea a salariilor.

Drept rezultat oamenii nu îşi mai pot achita datoriile contractate în perioada de boom.