Reducerea arieratelor, "prioritate în perioada următoare"

Premierul Victor Ponta a salutat confirmările experţilor financiari cu privire la evoluţia economică a României şi a punctat principalele măsuri pe care guvernul le-a adoptat în acest an în sprijinul continuării creşterii economice.

"Cele două scheme guvernamentale, Prima Casă şi noua schemă de creditare pentru societăţile care crează 20 de locuri de muncă, sunt de natură să contribuie la creşterea economică şi un lucru extrem de important pentru că sper să discutăm foarte serios despre acest lucru, măsura de sprijinire a persoanelor care au credite pe o perioadă de doi ani, din punctul de vedere al FMI, va conduce la o creştere a creditării, a consumului şi, alături de creşterea pensiilor, măsuri care duc la creştere economică şi însănătoşire a mediului social şi de afaceri", spune Victor Ponta.

În privinţa arieratelor ca principal punct nevralgic pentru autorităţile de la Bucureşti, premierul Victor Ponta spunea astăzi că reducerea datoriilor întârziate ale firmelor de stat este printre priorităţi în perioada următoare.

Este vorba, în special, despre companiile din domeniul feroviar, dar şi despre Poşta Română.

Reformele structurale, în special în energie, sunt apreciate ca reprezentând pentru România un motor de creştere, iar ţara noastră poate deveni un exportator de energie, creând locuri de muncă şi stabilitate economică, spunea premierul, subliniind că este un obiectiv reducerea acestor arierate la societăţile cu capital de stat.

Reducerea deficitului, "analizată în martie"

În ceea ce priveşte criteriul de reducere a deficitului, Victor Ponta a precizat că modul de îndeplinire al acestuia nu s-a putut constata în decembrie, deoarece evaluarea de atunci nu s-a finalizat din cauza nesemnării scrisorii de intenţie.

Premierul spunea că speră ca în luna martie board-ul FMI să constate acest lucru şi să putem spune că am îndeplinit şi acest criteriu.

Victor Ponta a subliniat în schimb că în urma vizitei de evaluare, delegaţia FMI şi a Comisiei Europene a constatat că estimarea pentru 2013 a creşterii economice este de 2,8%, în condiţiile în care se plecase de la o estimare de 1,6%.

În opinia şefului executivului, această stabilitate economică a dus la posibilitatea ca BNR să constate o reducere a inflaţiei în luna decembrie la 1,5%.

Totodată, dobânda la datoria publică a scăzut la cel mai mic nivel istoric şi este mai mică decât media pe Europa.

Se confirmă previziunea de continuare a creşterii economice în 2014, bazată nu doar pe agricultură, ci în special pe sectoarele industriale şi productive.

Sunt doar câteva dintre concluziile pe care premierul le-a prezentat la Palatul Victoria, după ce a fost prezentată evaluarea FMI.

Potrivit premierului, România trebuie să menţină ritmul de creştere a absorbţiei fondurilor europene, după ce în 2013 prin creşterea de la 7 la 34%, a dovedit că este capabilă să cheltuiască aceşti bani.

Repartizarea banilor europeni

Guvernul a finalizat astăzi un prim proiect de repartizare a sumelor alocate României din fondurile europene, pe următorii şapte ani, în contextul în care, după cum amintea şi astăzi, rata de absorbţie s-a îmbunătăţit simţitor în anul 2013.

În cadrul reuniunii de astăzi, s-au propus următoarele alocări: pentru infrastructură în transport auto, feroviar, naval şi aerian - 5,7 miliarde, pentru mediu - 3 miliarde, pentru educaţie şi formare - 1 miliard, pentru infrastructura în educaţie - 350 de milioane, pentru drumuri judeţene şi centuri - 1,1 miliarde de euro, iar pentru infrastructura în sănătate - 500 de milioane.

Urmează alte domenii, cu sume descrescătoare, însă, potrivit ministrului fondurilor europene, cei interesaţi vor putea să facă observaţii după ce aceste cifre vor fi puse pe site-ul Ministerului, pentru că forma finală a propunerilor de alocare pe care le va face România Comisiei Europene va fi înaintată abia în luna martie.

Atunci va fi finalizat acest document, moment până la care cei interesaţi, după cum spunea ministrul, pot să mai facă propuneri şi să vină cu diverse observaţii.

Până atunci însă, la sfârşitul acestei luni, România va trimite Comisiei Europene proiectul acordului de parteneriat, care stabileşte modul de atragere a fondurilor europene.

Se transmite acest acord, forma generală proiectul acordului de parteneriat la sfârşitul acestei luni, urmând ca sumele ce vor fi alocate pe domenii, forma finală să fie în luna martie transmisă.