Raportul COFACE: Care sunt perspectivele economice ale României în 2025
Interviu cu Anca Dan, director în cadrul grupului pentru raportul COFACE privind riscul de ţară.
Articol de Daniela Coman, corespondent RRA în Franța, 08 Februarie 2025, 11:50
Anul 2025 nu a început sub cele mai bune auspicii. El a găsit lumea într-o stare de fragmentare multiplă financiară, energetică, socială şi de securitate. Uniunea Europeană se află într-unul dintre cele mai complicate momente ale existenţei sale, slăbite economic şi politic, prinse la mijloc între un posibil război comercial americano-chinez, relevă raportul privind riscul de ţară publicat la Paris de compania COFACE, expert mondial în politica riscurilor. Situaţia economică a României şi perspectivele sale pentru 2025 sunt inevitabil influenţate de acest peisaj deloc optimist, după cum veţi afla din interviul realizat de Daniela Coman la Paris cu Anca Dan, director în cadrul grupului care a redactat raportul anual COFACE privind riscul de ţară.
Reporter: Între atuurile României din punct de vedere economic, raportul remarcă apropierea de zona euro, potenţialul agricol mare, dependenţa energetică moderată, o industrie diversificată şi competitivă datorită mâinii de lucru ieftine. La aspecte negative sunt menţionate situaţia politică instabilă, decalaje regionale mari la nivel de educaţie, asistenţă medicală şi transporturi, birocraţia, corupţia şi lipsa de eficienţă a serviciilor publice, natalitatea redusă şi imigraţia tinerilor. Cum apasă moştenirea lui 2024 asupra noului an şi ce perspective economice are ţara noastră, aflăm de la Anca Dan, director în cadrul grupului pentru raportul COFACE privind riscul de ţară.
Anca Dan: Noi considerăm că, deşi s-au înregistrat destul de multe evoluţii în privinţa salariilor reale şi în privinţa consumului, au fost două elemente care totuşi au frânat creşterea economică. România fiind foarte interconectată cu celelalte ţări din Uniunea Europeană, s-a înregistrat o scădere generalizată în relaţia cu partenerii principali ai României şi apoi, din cauza creşterii preţurilor la energie, România a avut de suferit, de asemenea. Deci anul trecut activitatea a fost destul de scăzută, comparativ cu ceea ce România ar fi putut să demonstreze.
Pentru anul acesta considerăm că România poate înregistra o evoluţie pozitivă faţă de anul trecut, am putea să spunem chiar o dublare a activităţii, însă venim de la un nivel foarte scăzut. Cea mai mare provocare a ţării în momentul de faţă o reprezintă componenta fiscală. România are de făcut paşi majori în a realiza o consolidare fiscală pe care Uniunea Europeană o aşteaptă, să nu uităm, pentru că până la urmă, deficitul bugetar al României este undeva la 8,6%. Este, dacă nu ţara cu cel mai mare deficit bugetar, sigur suntem în topul Uniunii Europene, iar ţinta către care trebuie să tindem ar fi undeva la 3%, ceea ce înseamnă un efort major pentru România în anii următori, indiferent de rezultatele alegerilor.
Reporter: Cum aţi putea descrie peisajul actual al economiei româneşti? Care sunt cele mai mari riscuri din punct de vedere economic al României pe termen scurt? Pentru că pe termen lung se pare că e din ce în ce mai greu de estimat.
Anca Dan: În primul şi în primul rând, România rămâne expusă tuturor evoluţiilor care se întrevăd pe piaţa europeană. Să nu uităm, partenerii principali ai României sunt Germania, Italia şi în special Uniunea Europeană, unde estimăm în anul 2025 că activitatea va rămâne destul de scăzută, având în vedere potenţialul impact al tarifelor impuse de Statele Unite sub noua administraţie a lui Donald Trump, dar, de asemenea, şi în urma faptului că competitivitatea europeană este destul de scăzută în ultima vreme. Astfel încât cererea externă fiind în scădere, România se poate confrunta cu o scădere inerentă a Produsului Intern Brut.
Cealaltă mare vulnerabilitate rămâne partea de sustenabilitate fiscală şi ştim că agenţiile de rating au impus deja o scădere a ratingului României, iar încă o scădere ar însemna o mare problemă pentru datoria în valută a României. Noi ne uităm cu destul de multă îngrijorare, mai ales la evoluţia cursului de schimb. O scădere a valorii leului pe pieţele străine ar însemna de fapt un serviciu al datoriei mult, mult mai dificil pentru România.
