Prognoze de creştere economică "optimiste pentru 2014"

O producţie agricolă puternică şi rezultatele la export foarte bune îmbunătăţesc prognozele de creştere economică ale FMI pentru România în acest an şi le păstrează optimiste pentru 2014.

Experţii FMI, ai BM şi ai CE şi-au încheiat astăzi misiunea de evaluare a acordului de împrumut preventiv, după discuţii care s-au concentrat pe execuţia bugetară şi proiecţia pentru la anul, în contextul în care guvernul vrea să echilibreze efectele majorărilor unor cheltuieli cu introducerea unor noi măsuri fiscale.

Conform reprezentanţilor FMI, programul aferent acordului stand by de tip preventiv se menţine în linii mari în parametrii conveniţi.

Toate criteriile de performanţă stabilite pentru finele lunii septembrie au fost îndeplinite şi s-au realizat progrese şi în direcţia îndeplinirii celor mai multe dintre criteriile de referinţă structurale, spune şeful misiunii FMI pentru România, Andrea Schaechter.

"Pentru anul 2014 proiectăm o creştere reală a PIB constantă, ceea ce înseamnă că aceasta se va menţine la 2,2% în 2014. Dar ne aşteptăm să vedem o schimbare - o deplasare a factorilor determinanţi ai creşterii.

"Ne aşteptăm ca aceştia să se deplaseze dinspre exporturile nete, cum a fost în 2013, către cele interne. În mod special, creşterea ar trebui să fie determinată de nişte investiţii mai mari. Pentru că guvernul a avut succese în ultima vreme în absorbţia fondurilor europene, aceasta va avea efecte asupra creşterii de viitor.

"Cu o cerere internă mai puternică, şi contul curent este anticipat a se mai lărgi cumva, ajungând la 1,8% din PIB. Creşterea slabă a creditării se menţine o provocare pentru redresarea economică, aceasta fiind reflectată atât de factorii de cerere cât şi de ofertă", spune Andrea Schaechter.

Progrese pe linia reformelor structurale

În ceea ce priveşte procesul de privatizare, există atât elemente pozitive cât şi negative, afirma Andrea Schechter.

"Oferta publică iniţială pentru pachetul de 15% din acţiunile Romgaz a reprezentat un succes. Această tranzacţie aş spune eu că are o valoare de referinţă pentru sectorul întreprinderilor de stat din România şi pentru pieţele de capital din România. În mod clar este o realizare care se evidenţiază în ultimele luni.

"Cu toate acestea, nefinalizarea privatizării majoritare a CFR Marfă este un pas înapoi, însă guvernul îşi menţine angajamentul de a continua procesul de privatizare, iar între timp va susţine restructurarea acestei companii", spune Andrea Schaechter.

Alte progrese pe linia reformelor structurale sunt cele privind pregătirea reformei sectorului sanitar, continuarea liberalizării preţurilor la energie şi întărirea managementului finanţelor publice prin prioritizarea mai clară a investiţiilor.

Andrea Schaechter a precizat că accentul va continua să fie pus pe sectoarele energie şi transporturi, pentru ca acestea să devină mai transparente şi mai eficiente, pentru a oferi servicii mai bune şi să nu mai reprezinte o povară pentru buget.

De asemenea, vor continua reformele în sectorul sanitar. Între măsurile pe partea bugetară, reprezentanţii FMI au reamintit creşterea cheltuielilor cu cofinanţarea fondurilor europene pentru accelerarea absorbţiei, indexarea pensiilor şi mărirea salariului minim pe economie.

Pe cealaltă parte, se intenţionează legarea calculului accizelor de nivelul inflaţiei, majorarea accizelor la carburanţi, precum şi lărgirea bazei de impozitare la impozitul pe proprietate.

Reducerea CAS, la pachet cu reforma sistemului de asigurări sociale

Şeful misiunii FMI a mai afirmat că o reducere a CAS din a doua jumătate a anului viitor va fi posibilă numai în condiţiile în care va exista un pachet care să vizeze reforma sistemului de asigurări sociale şi numai după realizarea unui studiu de impact şi a asumării de către guvern a unor măsuri de compensare a veniturilor ce se vor pierde odată cu relaxarea fiscală pe forţa de muncă.

"Proiectul de buget pe 2014 nu prevede o reducere a contribuţiilor de asigurări sociale. Este prea devreme pentru această măsură, dar ea se află în continuare pe agendă", a declarat şefa misiunii FMI la Bucureşti, Andrea Schaechter.

Ea a atras atenţia că orice relaxare fiscală trebuie compensată, iar anul viitor va fi unul cu cheltuieli suplimentare, pentru salarii, pensii şi pentru investiţii, în condiţiile în care veniturile la buget au fost mai slabe anul acesta.

Premierul Victor Ponta a anunţat aseară o eventuală reducere a CAS cu cinci puncte procentuale, în a doua jumătate a anului viitor, dacă va găsi resurse suficiente, astfel încât impactul asupra bugetului "să fie neutru".

AUDIO: O dezbatere privind creşterea salariului minim şi indexarea pensiilor realizată de Alexandra Andon la emisiunea "Probleme la zi".