"Preţurile mai ridicate ale petrolului, dacă se menţin, vor duce inevitabil la preţuri mai ridicate ale alimentelor”

Banca Mondială se aşteaptă ca preţul global al petrolului să atingă în medie 90 de dolari pe baril în trimestrul patru din 2023 şi să scadă la un nivel mediu de 81 de dolari pe baril în 2024, în condiţiile în care încetinirea creşterii economice atenuează cererea, dar a avertizat că o escaladare a conflictului din Orientul Mijlociu ar putea majora semnificativ cotaţia ţiţeiului, transmite Reuters.

În cel mai recent raport "Perspectivele pieţelor de materii prime", publicat luni de instituţia financiară internaţională, se arată că preţul petrolului a crescut cu doar 6% de la începutul războiului dintre Israel şi Hamas, în timp ce preţurile produselor agricole, ale celor mai multe metale şi ale altor materii prime "abia s-au modificat".

Raportul indică trei scenarii de risc pe baza episoadelor istorice care implică conflictele din regiune, din anii '70, cu sporirea severităţii şi a consecinţelor.

"Scenariul care indică o mică perturbare", echivalentă cu reducerea producţiei de petrol înregistrată în 2011, în timpul războiului civil din Libia, de aproximativ 500.000 - 2.000.000 de barili pe zi (bpd) ar duce la o creştere a preţului petrolului între 93 şi 102 dolari pe baril, în trimestrul patru din 2023.

"Scenariul care indică o perturbare medie" - echivalentă cu războiul din Irak din 2003 - ar reduce livrările globale de petrol cu 3 - 5 milioane bpd, majorând preţului petrolului între 109 şi 121 dolari pe baril.

"Scenariul unei perturbări masive" - echivalentă cu impactul embargoului petrolier arab din 1973, ar reduce livrările globale de petrol cu 6 - 8 milioane bpd. Iniţial, în acest scenariu, preţului petrolului ar ajunge la 140 - 157 dolari pe baril.

"Preţurile mai ridicate ale petrolului, dacă se menţin, vor duce inevitabil la preţuri mai ridicate ale alimentelor. Dacă se materializează şocul sever al preţului petrolului, vor fi afectate semnificativ preţurile alimentelor, care deja sunt la un nivel ridicat în multe ţări în curs de dezvoltare", a afirmat Ayhan Kose, adjunctul economistului şef al Băncii Mondiale.

Dacă se intensifică războiul dintre Israel şi Hamas, autorităţile din ţările în curs de dezvoltare vor trebui să adopte măsuri pentru a gestiona posibila creştere a inflaţiei. De asemenea, guvernele trebuie să evite restricţiile comerciale, cum ar fi interzicerea exporturilor de alimente şi îngrăşăminte, deoarece ele pot deseori intensifica volatilitatea preţurilor şi spori insecuritatea alimentară, avertizează Banca Mondială.

Piaţa petrolieră mondială a fost perturbată de conflictul din Gaza, având în vedere că există potenţialul de extindere a acestuia dincolo de Fâşia Gaza şi Israel, ceea ce ar pune în pericol livrările mondiale.

Orientul Mijociu este responsabil pentru o treime din livrările mondiale de petrol şi există îngrijorări că o escaladare a războiului ar putea duce la atacuri asupra tancurilor petroliere, ameninţări la adresa strâmtorilor maritime şi o reducere a exporturilor de petrol ale Iranului, informează Agerpres.