Portret de afacere în România: sediul în sufragerie, maxim doi angajaţi
Conform unui studiu realizat de o firmă de consultanţă, mai bine de jumătate dintre IMM-urile înfiinţate în ultimul deceniu s-au închis din cauza crizei.
Articol de Sergiu Şteţ, 23 Martie 2015, 13:10
Aproape 600 de mii de Întreprinderi Mici şi Mijlocii din România (98% din totalul IMM-urilor) sunt de fapt microîntreprinderi cu cel mult doi angajaţi şi cu sediul la domiciliul proprietarului sau la o căsuţă poştală.
Conform unui studiu realizat de o firmă de consultanţă în domeniul afacerilor şi a riscului - KeysFin - lipsa de capital care să le asigure supravieţuirea în situaţii de criză au obligat mai bine de jumătate dintre IMM-urile înfiinţate în ultimul deceniu să se închidă.
Criza economică declanşată după anul 2009 a avut un puternic impact negativ asupra firmelor din construcţii, tranzacţii impobiliare şi asupra celor din sectorul hoteluri-restaurante.
Firmele din domeniul construcţiilor de exemplu, au avut pierderi de aproape un miliard dse dolari pe an în fiecare din anii 2011-2012 şi 2013. O parte dintre IMM-uri s-au restructurat şi au reuşit să se adapteze condiţiilor de criză şi să revină pe profit. Este vorba în special de micile firme cu activităţi în domeniul tehnic, urmate de cele din comerţ, reparaţii auto şi agricultură.
Principala provocare a firmelor cu patroni români rămâne lipsa capitalizării care le face vulnerabile la fluctuaţii ale economiei. Conform analiei KeysFin, creditarea dificilă din partea băncilor sau din alte surse va încetini creşterea activităţii IMM-urilor atât în ceea ce priveşte cifra de afaceri cât şi numărul de angajaţi.
Una dintre principalele consecinţe va fi concentrarea afacerilor în zonele active economic precum Bucureştiul şi încă cîteva oraşe mari precum Timişoara, Constanţa, Cluj, Arad, Braşov cu efecte negative pentru restul României.
Discrepanţele între diferite regiuni vor continua să se accentueze, se mai arată în studiu, situaţie care ar putea împinge la faliment administraţii locale. Unele dintre administraţii s-au împrumutat sume importante pentru finanţarea unor proiecte locale însă actualele condiţii economice şi scăderea bugetelor nu le mai permit să-şi acopere obligaţiile financiare.
