"Pensia de concediu" din Grecia

De abia anunţate, măsurile de austeritate ale guvernului stârnesc controverse şi chiar ieşiri în stradă ale celor afectaţi de planurile executivului.

Un sondaj arată că grecii se opun cu îndărătnicie acestor măsuri de susteritate, informează Reuters.

90% dintre angajaţii greci din sectorul public s-au declarat împotriva măsurilor de tăiere cu 30 de procente a primelor de vacanţă, arată un sondaj făcut pentru un post de televiziune elen.

Sondajul arată că 76% din angajaţii din sectorul privat şi 68% din pensionari se opun de asemenea acestor măsuri.

Rezultatele sondajului se văd şi în manifestările de stradă, care au loc aproape zilnic, în Atena şi în marile oraşe.

De fapt, îngheţarea pensiilor şi reducerea stimulentelor acordate salariaţilor bugetari, este o măsură pe care grecii o consideră dură, dar la care alţi salariaţi din Europa nici nu au visat.

14 pensii şi salarii pe an

Salariaţii bugetari primesc al treisprezecelea şi al paisprezecelea salariu, ca şi pensionarii care anual primesc tot atâtea pensii.

Măsurile adoptate de guvern au fost drastice pentru salariaţi:reducerea cu 30% a celui de-al 13-lea salariu şi cu 60% al celui de-al 14-lea salariu din sectorul public, iar bonusurile de vacanţă au fost şi ele reduse cu 30 de procente.

Salariul minim pe economie în Grecia era în 2008 de 680 de euro, iar pensia minimă garantată este 460 de euro.

Conform datelor oferite de FMI în 2008, puterea de cumpărare a grecilor, în funcţie de PIB pe cap de locuitor, era a 28-a din lume, iar cu cei peste 30.000 euro pe locuitor, grecii avea un venit similar cu al germanilor, francezilor sau italienilor.

Dar nici pensionarii nu o duceau tocmai rău.

Modul de calcul al pensiilor şi a vârstelor de pensionare este foarte complicat şi deosebit de generos cu cei care au dreptul al pensie.

Guvernul elen vrea să ridice vârsta de pensionare de la 61 la 63 de ani şi să interzică pensionarea anticipată, într-o încercare de a face faţă imensului deficit de la buget, dar aceasta doar din 2015.

Pensia minimă garantată în scetorul de stat este de 470 de euro, iar cea maximă depăşeşte 3.500 de euro.

Ca şi în cazul salariaţilor, pensionarii primesc tot 14 pensii.

Aşa că, dorinţa cântăreţei Nana Mouskouri de a-şi va dona statului pensia de europarlamentar, nu poate să-i facă prea fericiţi pe pensionari.

"Când problema este în faţa noastră, trebuie să fim împreună. Solidaritatea este un lucru foarte important şi nu ne vom dezamăgi ţara", a spus cântăreaţa.

Dar până acum se pare că solidaritatea pensionarilor se va vedea doar alături de salariaţii şi se manifesta doar la mitinguri şi manifestaţii.

"Fakelakia", piatra de moară din buget

Fiecare grec plăteşte mită, în medie, peste 1350 de euro în fiecare an, informează Bild.

La noi, corupţia se numeşte şpagă, bacşiş sau mită, la ei e "fakelakia", ceea ce înseamnă pliculeţ.

Cele mai multe "pliculeţe" se îndreaptă spre plata medicilor sau a spitalizării, pentru recuperarea permiselor de conducere sau a licenţelor de construcţie, arată studiile Transparency International.

Corupţia a cuprins practic întreaga societate, grecii plătind în medie peste 1600 de euro mită la medici, avocaţi şi bancheri.

Dar cea mai bună imagine privind corupţia este imaginea oferită chiar de respondenţii la chestionarul privind corupţia: 13,6 % din cei 6.000 de greci chestionaţi au cerut "fakelakia" pentru a răspunde.

Conform calculelor, mita dată de greci în 2009 se apropie de 800 de milioane de euro, dintre care 450 de milioane s-au dus în sectorul de stat.

"Inginerii" finaciare

Grecia a fost ajutată de-a lungul timpului să-şi ascundă datoriile.

Bănci de pe Wall Street precum Goldman Sachs au folosit instrumente financiare complexe pentru a ajuta Grecia să ascundă amploarea datoriilor, potrivit publicaţiei New York Times, citată de AFP.

Un program pregătit de Goldman Sachs a permis guvernului elen, în 2001 să se împrumute de ordinul miliardelor, potrivit unor surse apropiate tranzacţiei, citată de publicaţie.

Această schemă a fost ascunsă publicului întrucât a fost sub forma unei tranzacţii cu valută şi nu a unui împrumut şi a ajutat Grecia să respecte regula UE în domeniul deficitului bugetar, dar să cheltuiască mai mult decât îşi putea permite.

Aceste acorduri nu au fost înregistrate ca datorii, astfel încât autorităţile de reglementare şi investitorii au fost înşelaţi în privinţa gradului de îndatorare a ţării.

Grecia are cel mai mare deficit public din zona euro, acesta fiind estimat la un nivel de 12,7% din PIB, cu mult peste cele 3 procente acceptate de UE.

Autorităţile de la Atena s-au angajat ca în acest an să reducă deficitul cu patru puncte procentuale.

Premierul Greciei, Georgios Papandreou. Foto: Mediafax.

Grecia - un exemplu de neurmat

Deficitul excesiv şi datoria imensă dau fiori pieţelor financiare care, prevenite de agenţiile de rating care au semnalizat riscul sporit, nu sunt dispuse să împrumute ţara la costuri rezonabile.

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, apreciază că situaţia din Grecia poate fi un bun exemplu pentru România, în condiţiile în care grecii au acumulat deficite bugetare enorme, ca urmare a sistemului de pensii deficitar şi al cheltuielilor făcute de sistemele administrative.

„Vedem în proximul geografic, la câteva sute de kilometri, deficite foarte înalte, sisteme de pensii foarte generoase şi sisteme administrative mult prea largi faţă de ce poate oferi economia, care duc la situaţii chiar dramatice şi observăm cât de repede se poate schimba perspectiva unei ţări”, a declarat Mugur Isărescu.

Totuşi, guvernul grec a luat măsuri nepopulare, se confruntă cu ample manifestări de stradă şi aşteptă sprijin de la UE.

Care pare că nu va veni chiar aşa curând şi uşor.

Insula Corfu din arhipeleagul ionic al Greciei.

Grecia "să îşi vândă insulele pentru a-şi plăti datoriile"

Doi membri ai Parlamentului german susţin că astfel de măsuri ar putea ajuta ţara să iasă din criză.

Josef Schlarmann şi Frank Schaeffler au declarat că aceste măsuri ar putea să ajute ţara să iasă din criză.

"Cine intră în insolvenţă trebuie să vândă ceea ce are pentru a plăti creditorii", a spus Schlarmann pentru publicaţia Bild, adăugând că Grecia deţine clădiri, companii şi insule nelocuite, care ar putea fi vândute pentru înapoierea datoriilor.

Grecia deţine aproximativ 6.000 de insule în Marea Egee şi Marea Ionică, dintre aceste insule, doar 227 sunt populate.

S-ar putea însă chiar şi vânzarea ipotetică, dar neluată în seamă de oficialităţile greceşti să nu ajute prea mult statul elen.

Datoria externa a Greciei a atins nivelul record de 300 de miliarde de euro, iar numai în acest an nota de plată este de 53 de miliarde, ceea ce reprezintă 20 de procente din PIB.

Grecia nu cere ajutor financiar de la UE ci sprijin pentru obţinerea unor dobânzi mai bune.

Pentru bani, guvernul elen separe că are în vedere deja un împrumut de la FMI.

Guvernul grec a adoptat, la începutul săptămânii, noi măsuri de austeritate pentru depăşirea crizei economice profunde cu care se confruntă.

Planul de economisire al guvernului prevede majorarea TVA de la 19% la 21%, precum şi reducerea cheltuielilor publice şi majorarea impozitelor.

Guvernul socialist a decis să crească taxele la alcool, tutun, carburanţi şi la produsele de lux.

Guvernul va economisi prin aceste măsuri 4,8 miliarde de euro, ceea ce reprezintă 2 % din PIB.