PE face recomandări pentru forţa de muncă din România

Parlamentul European recomandă statelor comunitare renunţarea la măsurile temporare de restricţie a pieţei muncii pentru lucrătorii din România şi Bulgaria.

La ora actuală, mai mult de 23 de milioane de cetăţeni ai UE sunt în căutarea unui loc de muncă, iar şomajul în rândul tinerilor este considerat de oficiali europeni extrem de îngrijorător.

O rată de peste 25% în zece state membre, cu un maxim de aproape 50% în Spania.

Comisia Europeană arată că perspectivele pentru revenirea la o economie sustenabilă, capabilă să creeze locuri de muncă, este una îndepărtată.

Analiza prezentată de comisarul pentru ocuparea forţei de muncă, afaceri sociale şi incluziune, László Andor, a arătat că tendinţele de pe piaţa muncii au urmat în mod timid uşoara revenire economică din ultimii doi ani.

De la intrarea în criza economică, Europa a pierdut şase milioane de locuri de muncă, până în iulie anul acesta reuşise să recupereze doar un milion şi jumătate. Mai mult, aceste noi locuri de muncă se bazează pe contracte temporare, iar creşterea economică pentru viitorii doi ani nu va fi în măsură să aducă îmbunătăţiri.

Din punct de vedere social, raportul constată că locul de muncă nu mai reprezintă o garanţie pentru absenţa sărăciei.

"Peste 8% dintre persoanele care au un loc de muncă în UE se află în pericol de a atinge pragul sărăciei, situaţie valabilă pentru aproape un sfert din întreaga populaţie a Uniunii. Este vorba despre riscul sărăciei sau al excluderii sociale. În estul Europei, principala problemă sunt lipsurile materiale. În vest şi nord, este vorba despre această excludere de pe piaţa muncii", a spus László Andor.

Datele Comisiei Europene mai arată că patru din zece europeni aflaţi în risc de sărăcie sau excluziune socială sunt persoane inactive.

Europenii peste 65 de ani reprezintă 16% din total, dar 22% din populaţia cu risc de sărăcie. Comisia recomandă adoptarea unor politici sociale complexe, care, în actualul context nefavorabil, să poată asigura revenirea economică pe termen lung.

Inegalităţile salariale sau dispariţia locurilor de muncă accentuate de criza economică

Criza economică a agravat slăbiciunile structurale ale pieţei europene a muncii, de exemplu inegalităţile salariale sau dispariţia locurilor de muncă, în măsură să asigure un venit mediu, cum sunt, de exemplu, cele din construcţii. Mobilitatea pe piaţa muncii este de dorit în acest context.

Raportul prezentat joi atinge şi chestiunea efectelor ridicării restricţiilor de pe piaţa muncii şi arată că primirea lucrătorilor din cele 12 state, care au aderat în 2004, respectiv 2007, a avut efecte benefice şi nu a afectat semnificativ pieţele din celelalte 15 ţări.

"Concluziile confirmă că în majoritatea cazurilor ridicarea restricţiilor de pe piaţa muncii nu a avut urmări semnificative cu privire la şomaj şi nici nu a afectat calitatea muncii în ţările de origine şi, la fel ca aseară în Parlamentul European, doresc să fac un apel către statele membre în vederea ridicării restricţiilor pe piaţa muncii pentru români şi bulgari", a afirmat comisarul László Andor.

Comisarul a participat miercuri seară la dezbaterea rezoluţiei care a fost adoptată joi de Parlamentul European şi care cere abolirea restricţiilor şi definirea clară a motivelor pentru care o ţară poate cere prelungirea acestora.

Până în prezent, Marea Britanie a cerut prelungirea pentru doi ani după 1 ianuarie pentru lucrătorii români şi bulgari, dar Olanda şi-a anunţat intenţia de a face acest lucru.

Comisarul a arătat că solicitările s-ar putea înmulţi în ultimele zile ale acestei luni şi a dat asigurări că executivul european va analiza în mod riguros fiecare cerere în parte.

Austria sau Olanda, a arătat el, ţări cu şomaj redus, vor avea dificultăţi în a demonstra că piaţa lor ar fi grav afectată de venirea lucrătorilor români şi bulgari.

Comisarul a declarat şi că sunt regretabile nuanţele xenofobe apărute în dezbaterile pe această temă în Olanda.