Păreri împărţite privind privatizarea activelor statului

Delegaţia FMI, aflată la Bucureşti pentru cea de-a cincea evaluare a acordului stand-by cu România, înfruntă cea mai dificilă misiune de la începutul acestui acord, în condiţiile în care majoritatea ţintelor stabilite anterior cu autorităţile române privind companiile de stat nu au fost respectate.

În plus, un alt punct important pe agenda discuţiilor, reîntregirea salariilor bugetarilor, este o temă delicată, iar situaţia se complică odată cu obligaţia de a returna contribuţiile reţinute de stat pensionarilor.

Începând de marţi se derulează cea de-a cincea evaluare a acordului de tip preventiv încheiat de România cu FMI şi Comisia Europeană.

Dacă la evaluarea anterioară România îşi îndeplinise majoritatea angajamentelor asumate, situaţia ar putea fi diferită de această dată şi asta pentru că procesul de implementare a managementului privat în companiile cu capital de stat trenează, la fel ca şi liberalizarea pieţelor din sectorul energetic.

În plus, nici eficientizarea activităţii în întreprinderile de stat nu se derulează în ritmul dorit de finanţatorii internaţionali.

Până acum guvern a realizat vânzarea unui pachet de 15% din acţiunile Transelectrica printr-o ofertă publică secundară pe bursă şi a derulat procesele prin care s-au desemnat intermediarii pentru listarea a 15% din Romgaz şi 20% din Tarom, dar şi cele prin care s-au selectat consultanţii juridici pentru privatizarea CFR Marfă şi pentru listarea a 10% din acţiunile Hidroelectrica.

Toate aveau termen de finalizare sfârşitul lunii aprilie.

Aceeaşi dată-limită este prevăzută şi pentru selectarea intermediarilor pentru vânzarea unui pachet minoritar de acţiuni la Poşta Română, a unui pachet majoritar la Electro Serv, dar şi pentru desemnarea consultanţilor juridici pentru privatizarea Electrica Serv şi Electrica Furnizare şi pentru listarea a 10% din Nuclearelectrica.

Guvernul mai are, deci, mai puţin de o săptămână pentru a respecta aceste angajamente.

În plus, tot până la finalul lunii aprilie, trebuiau privatizate Cupru Min, unde se va relua procedura din cauza anulării primei licitaţii, şi Oltchim, unde nu s-a încheiat încă nici procesul de transformare a creanţelor în acţiuni, dar trebuia derulată şi oferta publică de vânzare pe bursă a unui pachet de 15% din Transgaz, care a fost deja decalată pentru mai sau iunie.

Autorităţile "nu ar trebui să se grăbească să privatizeze activele statului"

Invitat la emisiunea "Actualitatea în dezbatere", la RRA, analistul economic Lucian Isar susţine, însă, că autorităţile nu ar trebui să se grăbească să privatizeze activele statului.

"Nu sari de la o pierdere la un activ care poate să producă direct la privatizare. Treci prin etape intermediare: schimbi managementul, restructurezi grosier şi abia după aia te duci în zona de privatizare, care, teoretic, implică alte scopuri. Deci, practic, privatizezi dacă vrei. Suplimentare de capital, care ăsta ar trebui să fie şi principalul demers care să te ducă pe bursă.

"Pentru că în cazul, să zicem, Transelectrica, dacă ai listat pe bursă, din contra, cu un discount de 15% cu compania nepregătită şi nici măcar nu ai un aport nou de capital, ci doar ai schimbat proprietatea statului pe nişte privaţi, care n-au posibilitatea să vină cu bani noi sau cu know-how, nu ai făcut în realitate nimic", a spus Lucian Isar.

Analistul economic adaugă faptul că Bursa de Valori Bucureşti este prea mică, nu are suficientă lichiditate şi este prost gestionată, deci incapabilă să stabilească un preţ corect pentru active strategice, cum sunt cele din energie.

În replică, analistul economic Aurelian Dochia, prezent în cadrul aceleiaşi emisiuni, spune că listarea pe bursă obligă companiile la o mai mare transparenţă şi conduce în timp la o îmbunătăţire a performanţelor acestora.

Aurelian Dochia aduce ca argument în favoarea privatizării cele întâmplate după 1990.

"Cred că totuşi uităm faptul că noi de vreo 20 de ani avem această discuţie în legătură cu companiile de stat, de vreo 20 de ani tot spunem că este bine şi necesar să avem un management performant, că este bine şi necesar să le restructurăm, că este bine şi necesar să le recapitalizăm.

"S-au făcut aceste lucruri în aceşti 20 de ani de nenumărate ori şi niciodată nu se fac bine, pentru că suntem într-un sistem de interese, în ultimă instanţă, din care companiile de stat nu pot fi rupte", a afirmat Aurelian Dochia.

În opinia sa, interesele politice sau de altă natură nu pot fi eliminate decât prin privatizare sau asigurarea unui management privat profesionist.