Ordonanţa privind insolvenţa, aprobată de guvern

Guvernul a aprobat Ordonanţa de Urgenţă privind criza financiară şi insolvenţa unităţilor administrativ-teritoriale, care prevede măsuri speciale în cazul în care autorităţile locale se află în incapacitate de plată.

Conform acestui act normativ, unităţile administrativ-teritoriale care nu-şi vor plăti furnizorii sau angajaţii pentru o perioadă de peste 120 de zile vor putea fi declarate în stare de insolvenţă în anumite condiţii, iar solicitarea poate veni din partea oricărui creditor.

Legislaţia privind insolvenţa unităţilor administrativ-teritoriale a fost asumată de ţara noastră în scrisoarea de intenţie adresată FMI în toamna anului trecut.

Decizia vine în sprijinul localităţilor care ajung în incapacitate de a-şi mai plăti obligaţiile financiare, inclusiv salariile, timp de peste patru luni, în condiţiile în care datoriile ar depăşi jumătate din bugetul acestora.

Însă dacă ar fi să centralizăm situaţiile financiare ale unităţilor administrativ-teritoriale ale României, este foarte probabil să descoperim că sunt zeci de cazuri în care deja s-ar impune declararea insolvenţei.

"Act normativ benefic"

Autorităţile locale spun că acest act normativ este benefic, deoarece va determina pe primari să-şi reducă bugetul de cheltuieli la strictul necesar, dar, pe de altă parte, şi autorităţile centrale vor trebui să analizeze cu atenţie fiecare caz de posibilă insolvenţă.

Primarul localităţii Amara, Victor Moraru, vicepreşedinte al Asociaţiei Oraşelor din România, spune că măsura poate fi benefică autorităţilor publice locale.

"Cred că o astfel de decizie face în aşa fel de a conştientiza ordonatorii de credite că nu pot face cheltuieli fără să ia în calcul veniturile la bugetul local. O astfel de măsură poate fi benefică pentru autorităţile publice locale, întrucât multe dintre ele se găsesc în acest moment în imposibilitatea de a oferi servicii publice cetăţenilor din cauza subfinanţării, însă important este ca şi administraţia centrală să nu traseze sarcini administraţiilor publice locale fără să le transfere şi bugete aferente acestor sarcini.

"De exemplu, vă dau poliţia locală, care trebuie plătită din bugetul local, fără să existe şi sursa de finanţare. Guvernul trebuie să facă o analiză foarte-foarte atentă, pentru că o administraţie intrată în insolvenţă nu mai poate să iasă de acolo foarte uşor. Cred că întâi trebuie să rezolvăm principalele servicii publice pe care le oferim cetăţenilor, iar după aceea să analizăm dacă primăria intră în insolvenţă sau nu".

"Intoxicare a economiei"

Economiştii fac o paralelă cu legea insolvenţei societăţilor comerciale şi speră ca insolvenţa unităţilor administrativ-teritoriale să nu genereze aceleaşi abuzuri.

Jurnalistul Dan Suciu vorbeşte despre o "intoxicare a economiei româneşti".

"Ceea ce s-a întâmplat de fapt prin permisivitatea insolvenţei în România a fost nu o asanare a economiei româneşti, ci, dimpotrivă, o intoxicare a economiei româneşti de companii insolvente. Sper că legea care prevede insolvenţa unităţilor publice să nu aibă acelaşi efect.

"Trebuie văzut cum se aplică această lege, pentru că, dincolo de prevederile în sine, sunt o serie întreagă de elemente de detaliu care permit abuzurile, însă consecinţa cea mai interesantă este când vom vedea primari care, aleşi fiind, atribuţiile lor de conducere sunt preluate de comitetul care va gestiona soarta datoriilor şi priorităţile de plată.

Dan Suciu spune că măsura este bună.

"Trebuia făcută, pentru că suntem în situaţia în care avem sute de primării în faliment, trăiesc doar prin transfer de la bugetul central, se roagă de toată lumea ca să mai primească ceva bani. Pe cont propriu nu vor reuşi să iasă din această stare cu anii, evident", spune Dan Suciu.

El subliniază că înainte de declararea insolvenţei unei unităţi administrativ-teritoriale, trebuie analizate cu atenţie cauzele care au dus la această situaţie.