Obligaţiile din acordul cu FMI, îndeplinite "în mare parte"

Şeful guvernului s-a declarat încrezător într-o decizie favorabilă în Consiliul de conducere al Fondului Monetar Internaţional, care analizează în ce măsură s-a achitat România de obligaţiile din acordul pe cale să se încheie.

Guvernul a obţinut deja o amânare de trei luni, pentru realizarea obiectivelor.

Cele cinci precondiţii pe care România le avea de îndeplinit înainte de discutarea în boardul FMI a rezultatelor ultimelor două evaluări din cadrul actualului acord de tip preventiv se referă la vânzarea prin intermediul Bursei a unui pachet de 15 procente din acţiunile Transgaz, selectarea unui consultant pentru privatizarea a 15% din Complexul Energetic Oltenia, desemnarea unui câştigător în procesul de privatizare a companiei CFR Marfă şi reducerea datoriilor restante ale statului atât la nivelul autorităţilor locale, cât şi la nivel central.

Consilierul economic al premierului, Ionel Blănculescu, spune că aceste obiective au fost în mare parte îndeplinite.

"Mai sunt anumite nuanţe care probabil până la luarea deciziei de către boardul Fondului Monetar Internaţional vor fi clarificate, în special în domeniul arieratelor la nivel central. Dar se pare că ţintele care au fost stabilite sunt îndeplinite", spune Ionel Blănculescu.

Reformă structurală în companiile de stat

O problemă majoră rămâne în continuare cea a reformelor structurale din companiile de stat, pentru a transforma aceste entităţi, în societăţi profitabile, care să-şi aducă un aport important la bugetul de stat.

"Până la urmă, cred că Fondul Monetar Internaţional trebuie să înţeleagă că o trecere la un management profesionist, de bună-credinţă, corect, în domeniul companiilor de stat nu se poate realiza peste noapte şi că acestea sunt procese în derulare, care, dacă România va mai încheia un acord cu Fondul Monetar Internaţional de precauţie, atunci probabil că vor face parte şi din condiţiile care vor fi puse în respectivul acord" spune Ionel Blănculescu.

El mai afirma ca România nu ar mai avea nevoie de un nou acord cu FMI, dar crede că ne îndreptăm în această direcţie, deoarece multe dintre celelalte instituţii financiare internaţionale se uită la opiniile specialiştilor Fondului în privinţa evoluţiilor înregistrate de ţara noastră.

Şi fostul reprezentant al României la FMI, Mihai Tănăsescu, în prezent vicepreşedinte al Băncii Europene de Investiţii, crede că în cadrul reuniunii conducerii de la Washington, a Fondului Monetar Internaţional, se va lua decizia de a se finaliza cu succes actualul acord şi că o nouă înţelegere ar fi benefică pentru ţara noastră.

"Eu sunt convins că un nou parteneriat cu Fondul Monetar Internaţional este o ancoră de stabilitate pentru economia României şi este un lucru care poate să conducă la o accelerare a reformelor structurale", spune Mihai Tănăsescu.

Actualul acord stand-by, de tip preventiv, în valoare de 3,5 miliarde de euro, trebuia să se încheie, iniţial, la sfârşitul lunii martie, însă a fost prelungit cu trei luni, din cauza faptului că România înregistra numeroase rămâneri în urmă, în privinţa îndeplinirii condiţionalităţilor asumate.