Nesemnarea acordului cu FMI "are efecte limitate"

Specialiştii susţin că refuzul preşedintelui Băsescu de a semna Memorandumul cu FMI nu ar avea consecinţe imediate, din moment ce este vorba despre un acord preventiv, şi nu de unul de împrumut.

Efectele apar însă pe pieţele financiare şi în cursul de schimb al leului.

Fondul Monetar Internaţional a precizat, într-un comunicat, că este la curent cu neînţelegerile între preşedintele Traian Băsescu şi guvern cu privire la măsurile ce trebuie adoptate în vederea limitării deficitului fiscal în 2014, la 2,2% din produsul intern brut, şi monitorizează evoluţia situaţiei, aşteptând o decizie din partea autorităţilor române cu privire la o eventuală modificare a politicilor necesare pentru atingerea ţintei de deficit convenite.

În acelaşi timp, Comisia Europeană, prin vocea purtătorului de cuvânt al comisarului Olli Rehn, Simon O'Connor, precizează că România trebuie să decidă dacă doreşte să continue programul care a fost convenit în vară, însă, indiferent de alegerea pe care o va face, este esenţial să respecte recomandările Consiliului Uniunii Europene, în direcţia încadrării în ţintele de deficit bugetar stabilite, dar şi a continuării programului de reforme structurale.

"România a aplicat pentru acordul preventiv şi, bineînţeles, România trebuie să decidă dacă doreşte să continue programul ce a fost convenit vara trecută.

"Înţelegem că preşedintele nu semnează în numele României şi nu este ratificat din partea ei. Deci, este problema României să decidă", spune Simon O'Connor.

Efecte resimţite "în percepţia pieţelor"

Efectele anunţului făcut de preşedintele Traian Băsescu cu privire la refuzul de a semna Memorandumul de înţelegere cu FMI vor fi iniţial limitate, consideră preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru.

El apreciază că cel mai probabil prima evaluare a acordului va fi supusă aprobării conducerii executive a FMI în ianuarie, odată cu cea de-a doua, tranşa de bani aferentă urmând să devină disponibilă abia după aceea.

Având, însă, în vedere că acordul este unul de tip preventiv, ceea ce înseamnă că România, oricum, nu intenţionează să împrumute efectiv bani, acest lucru nu este foarte important, efectele se vor resimţi în schimb în percepţia pieţelor - mai spune Ionuţ Dumitru.

"Evident că asupra pieselor financiare impactul este unul negativ, dar trebuie spus şi faptul că în pieţele financiare, în perioada anterioară, era instalată aşa o stare de acalmie, cu volume destul de mici tranzacţionate şi cu o evoluţie destul de puţin volatilă a cursului de schimb, în primul rând, şi, practic, o ştire negativă are capacitatea să influenţeze pieţele financiare, în primul rând cursul de schimb.

"Însă, efectele de până în momentul de faţă sunt limitate", spune Ionuţ Dumitru.

Cursul de schimb al leului s-a depreciat astăzi, ajungând la cel mai ridicat nivel al ultimelor două luni şi jumătate, după ce a depăşit din nou pragul de 4,46 lei.