Mugur Isărescu, îngrijorat de scăderea productivităţii

Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, este îngrijorat mai degrabă de scăderea productivităţii decât de evoluţia salariul brut nominal în industrie.

Mugur Isărescu a demonstrat aritmetic că nu este posibilă încheierea unui acord stand-by cu FMI anul acesta.

Şi este adevărat că se anunţă un an tumultos pentru România. Este adevărat că atmosfera în lume nu este chiar calmă, dar, citez, "observăm că multe dintre valuri sunt relativ mai departe de România".

Guvernatorul BNR a prezentat,ieri, raportul asupra inflaţiei.

Banca Naţională a României a modificat prognoza sa privind nivelul inflaţiei pentru finalul lui 2016 de la 1,1 la 1,4% şi a comunicat previziunea pentru sfârşitul lui 2017, situată la 3,4 procente, foarte aproape de limita superioară a intervalului de variaţie pe care îl ţinteşte.

Până în mai anul acesta, inflaţia va rămâne în teritoriu negativ, influenţată de extinderea reducerii de TVA la toate alimentele şi serviciile alimentare.

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, atrage atenţia că, deşi indicele preţurilor de consum este încă negativ, această situaţie este una temporară.

În plus, de la lună la lună sunt deja multe produse şi servicii ale căror preţuri cresc, spune Mugur Isărescu.

"Cu excepţia lunii iunie, când s-au redus preţurile la alimente datorită TVA, în toată perioada precedentă, dar şi în perioada până în decembrie şi probabil că în viitor, în România, încă, avem mai multe preţuri care cresc decât preţuri care scad. De aici şi percepţia pe care nu trebuie să o blamăm a populaţiei că preţurile încă cresc", a spus Mugur Isărescu.

Această tendinţă de creştere a fost determinată de factori cum ar fi reducerea mai puţin amplă decât se anticipa a preţurilor combustibililor, restrângerea accelerată a deficitului de cerere, scumpirea unor materii prime agricole din cauza recoltei deficitare la nivelul UE, deprecierea din ultimele luni a monedei naţionale, dar şi creşterea atipică a preţurilor produselor din tutun.

Singurul factor care a acţionat în direcţia reducerii preţurilor a fost nivelul scăzut al anticipaţiilor privind evoluţia inflaţiei, şi asta deoarece românii încă se uită spre ceea ce s-a întâmplat în trecut mai degrabă decât ce ne arată prezentul, spune guvernatorul băncii centrale.

El a mai precizat că influenţele din plan extern par să indice o balanţă echilibrată a riscurilor, asta neînsemnând, însă, că banca centrală nu ţine cont de incertitudinile majore care grevează evoluţiile economice internaţionale şi care conturează un 2016 foarte dificil.

"Credem că anul 2016 se anunţă un an tumultos, nu ştiu dacă e cuvântul cel mai potrivit, şi nu negăm acest lucru, dar observăm că multe dintre valuri sunt relativ mai departe de România şi mai observăm că economia românească, pieţele pot să lucreze cu aceste valuri /reci/. Sentimentul meu, aşa, ca un veteran, este că piaţa valutară s-a adâncit, nu mai e atât de emoţională, lucru foarte /.../. Şi piaţa monetară - nu pot să nu remarc o maturitate a acestor pieţe, este un lucru extrem de important, de salutat şi de continuat",a spus guvernatorul BNR.

În schimb, incertitudinile din plan intern par să acţioneze mai ales în direcţia creşterii inflaţiei, precizează Mugur Isărescu, ele fiind legate în special de faptul că s-a aprobat un buget pentru acest an cu un deficit spre limita de 3%, că se manifestă în continuare presiuni pentru majorarea cheltuielilor bugetare şi că politica veniturilor s-a înscris pe o curbă puternic ascendentă.

În plus, în opinia sa, creşterile salariale aprobate în ultima perioadă nu sunt corelate cu îmbunătăţirea productivităţii.

"În prezent, productivitatea muncii în industrie nu sprijină această dinamică a salariilor, care este necesară, ori reforme structurale care să ducă la o creştere mai accentuată a productivităţii, ori o temperare a creşterilor salariale. Pentru ca această corelaţie să nu se rupă la un moment dat",a spus Mugur Isărescu.

El a mai subliniat că ultima perioadă a fost caracterizată şi de o creştere semnificativă a consumului, în special în zona produselor alimentare, dar şi de o expansiune a creditării, pe seama dobânzilor reduse şi a reorientării românilor către creditele în lei.