Moneda naţională s-a depreciat şi în faţa dolarului american

Cursul de schimb, comunicat miercuri de Banca Națională a României, a ajuns la aproape 5 lei și 10 bani pentru un euro, după ce ieri depășise pentru prima dată pragul de 5 lei, pe fondul incertitudinilor din plan politic și economic. Leul a pierdut teren și în fața celorlalte valute, un dolar american fiind cotat la aproape 4 lei și 49 de bani, un franc elvețian la peste 5 lei și 44 de bani, iar o liră sterlină foarte aproape de 6 lei. Prețul unui gram de aur a depășit 487 de lei, înregistrând un nou maxim istoric.

Banca Centrală a intervenit pe piața valutară, însă presiunea în direcția deprecierii leului este foarte ridicată.

Dragoș Cabat, analist, membru în Consiliul Director al CFA România: Cursul a fost ținut încă de Banca Națională luni, dar după aceea marți au văzut că a fost un efort mult mai mare să țină și au lăsat și cursul. Probabil că vor interveni nu încă acum, dar în câteva zile, poate chiar săptămâna viitoare, și vor stabiliza puțin și această depreciere a cursului valutar.

Deprecierea leului se va vedea în majorări de rate la creditele în valută, dar și în prețuri mai mari la diferite produse și servicii, cum ar fi gaze, combustibili, servicii de telefonie, care se vor transpune ulterior într-o inflație mai ridicată.

Și dacă vorbim de credite, trebuie spus că și dobânzile pe piața interbancară au crescut din nou, ceea ce va conduce de asemenea la creșteri de rate. ROBOR la 3 luni a urcat de la 6,08% la 6,47%, iar ROBOR la 6 luni de la 6,16% la 6,53%, acești indici fiind utilizați în stabilirea costurilor pentru anumite tipuri de împrumuturi în lei cu dobândă variabilă.

Trebuie spus că și costurile la care se poate împrumuta statul român sunt în creștere. Pe bursă, situația s-a mai calmat, după ce în ultimele două ședințe se înregistraseră scăderi de peste 3% comparativ cu nivelul de vineri.

Miercuri, după o deschidere pe verde, principalii indici ai pieței consemnau creșteri pe linie, la închidere, cu excepția celui care urmărește evoluția SIF-urilor. Creșterile au fost însă destul de mici, între 0,2 și 1%.

Analistul economic Aurelian Dochia spune că ceea ce se întâmplă pe piețele financiare nu ar trebui să fie considerat neobișnuit și că trebuie ținut cont de aceste semnale.

Aurelian Dochia: Orice fel de incertitudine, inclusiv la nivel politic și mai ales în condițiile în care avem o istorie a alegerilor prezidențiale care au fost de anul trecut anulate și au fost multe comentarii și discuții în jurul acestor măsuri oarecum excepționale, evident că toate lucrurile astea au creat o situație care face ca investitorii să fie prudenți, uneori poate excesiv de prudenți, dar eu cred că nu trebuie să ignorăm semnalele astea. Ele sunt o atenționare cu privire la faptul că, într-adevăr, România are niște probleme macroeconomice foarte serioase, care trebuie rezolvate, indiferent de cine va fi la conducere în perioada următoare, atât la nivel de președinție cât și în zona guvernamentală şi principala problemă, evident, este cea a deficitului bugetar foarte mare.

Aurelian Dochia explică faptul că reducerea deficitului la 7% în acest an, conform angajamentelor asumate de România, reprezintă un efort foarte mare, iar condițiile economice nu sunt favorabile, existând o încetinire a creșterii economice atât în Europa, cât și la noi, dar și turbulențe și incertitudine legate de restructurările care vor apărea în comerțul internațional.