Ministrul Muncii, Florin Manole: Șomajul este mult mai ridicat în mediul rural, şi aici trebuie să intervenim

Emisiunea: "Matinal" - Rubrica: "Apel matinal" - Realizator: Daniela Petrican

Guvernul a adoptat o ordonanţă de urgenţă care modifică Legea şomajului şi introduce o primă de stabilitate pentru tinerii fără loc de muncă şi fără studii. Cei care îşi găsesc primul job cu contract pe perioadă nedeterminată pot primi până la 27.000 de lei, acordaţi pe 2 ani, neimpozabili, dacă îşi păstrează locul de muncă - 1.000 de lei pe lună în primul an şi 1.250 de lei în al doilea. Contextul este important. Un raport Concordia arată că un angajat din trei câştigă sub 2.700 de lei net, iar 6 din 10 sub 4.100 de lei pe lună. Invitat la "Apel matinal" este ministrul Muncii, Florin Manole. Bună dimineaţa!

Bună dimineaţa!

Domnule ministru, câţi tineri estimaţi că vor beneficia de această primă şi care este impactul bugetar total?

În primul rând, vreau să vă spun că această nouă modificare este în anticiparea unui proiect european, un proiect european de aproape 170 de milioane de euro, care ne va da posibilitatea să sprijinim peste 28.000 de tineri. Vreau însă să subliniez că acest sprijin pe care îl putem acorda şi îl vom acorda are şi o condiţionalitate, aceea ca după ce se termină perioada de subvenţionare, adică cele 24 de luni, angajatorul să-l mai menţină obligatoriu cel putin 12 luni, în baza unui contract de muncă pe perioadă nedeterminată. Aşadar, tinerii care au terminat studii, fie că e vorba de cele liceale, fie că e vorba de cele universitare şi care n-au lucrat niciodată şi care se întâlnesc în fiecare zi în care îşi caută un loc de muncă, întrebarea "dar ce experienţă aveţi?", şi evident nu pot să fie avute experienţă pentru că au fost în şcoală, vor căpăta cel puţin trei ani de experienţă, vor deprinde o sumă întreagă de noi abilităţi şi, de ce nu, o să avem un angajat, un contribuabil, un om încadrat în piaţa muncii pentru următorii 20, 30, 40 de ani.

Dar nu trebuie să fie neapărat înregistraţi în agenţiile judeţene de ocuparea forţei de muncă?

Oricum, agenţiile judeţene îi vor înregistra, pentru că acest proiect este complementar cu un alt proiect pe care îl avem, de fapt cu încă două alte proiecte pe care le avem, unul la Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi care se referă la o listă enormă, de peste 280.000 de persoane care nu au mai avut niciodată un loc de muncă, şomeri greu angajabili, persoane aflate în marginea societăţii din punct de vedere al accesului la servicii şi deci şi la ocupare, şi un alt proiect care ne va duce în tot ruralul românesc cu servicii sociale, dar şi cunoaşterea celor 2.000 de localităţi în care vom merge. Ei bine, toate aceste trei proiecte, finanţate aproape integral din fonduri europene, ne vor ajuta să rezolvăm măcar în parte problema tinerilor şomeri, problema asistenţei sociale în mediul rural şi, nu în ultimul rând, acest dezechilibru pe care îl avem din punct de vedere al şomajului. Adică şomajul este mult mai ridicat în mediul rural, şi aici trebuie să intervenim şi să-i sprijinim pe oamenii din mediul rural să ajungă la un loc de muncă plătit cât se poate de decent.

Dar câte zile durează până un tânăr primeşte efectiv banii în cont? Este un traseu greoi sau se poate face şi online cererea?

Proiectul va începe foarte în curând, dar nu este vorba de zile. În primul rând, o să fie nevoie de documentaţie, într-adevăr, dar trebuie avut şi mare grijă, pentru că angajatorii îşi vor asuma şi ei nişte responsabilităţi, având şi ei nişte beneficii. Adică, totuşi vorbim de o sumă destul de mare, o sumă care trebuie să vină la pachet cu responsabilităţi din toate părţile, pentru că nu sunt puţini bani şi nu este scurtă perioada de subvenţionare, aşadar, angajamentul trebuie să fie comun.

Da, asta mă gândesc, cum veţi preveni, nu ştiu, situaţiile în care tinerii sunt angajaţi doar formal pentru a beneficia de această primă?

Păi nu este rentabil pentru niciun întreprinzător să-i angajeze doar formal, pentru că, da, în primul an de subvenţionare, angajatorul şi angajatul câştigă mai mult decât câştigă statul din taxe, dar începând cu următorii doi ani de zile, lucrurile se echilibrează, iar dacă cineva va încerca să fenteze sistemul, cineva va încerca să fraudeze, va trebui să restituie toţi banii pe care i-a încasat până la punctul respectiv, adică e un proiect foarte serios. Încă o dată, sumele sunt foarte mari, 170 de milioane de euro nu-i deloc puţin, sumele pe care le primesc oamenii sunt şi ele, aş zice, decente, dar responsabilitatea este în consecinţă, deci trebuie să fie foarte serioşi, şi cei care aplică, şi companiile. Cine nu va dovedi seriozitate, va trebui să returneze banii primiţi.

Bună dimineaţa, domnule ministru! Doru Isăroiu sunt, de la Trupa Red Parlament, vă salut!

Bună dimineaţa!

Am şi eu o întrebare foarte simplă. Tot mai mulţi angajatori români preferă să aducă muncitori din Asia în locul şomerilor locali. \înseamnă că măsurile de reintegrare nu sunt suficient de atractive, să zicem, pentru angajatori?

E un mix de situaţii. Pe de o parte, noi avem totuşi, din păcate, şi o mare parte a forţei de muncă plecată în străinătate. Pe de altă parte, costul cu forţa de muncă în străinătate poate să fie cumva mai redus. În ce sens? Gândiţi-vă cum cheltuie banii un om care locuieşte în această ţară, un român care lucrează, care are o familie aici şi care are nişte cheltuieli aici şi nişte facturi, şi cât de greu se poate descurca cu salariul minim din România. Asta e o temă extrem de importantă, dar poate o discutăm cu altă ocazie.

Aşa este.

Însă, pentru un lucrător din Asia de Sud-Est... Nu ştiu dacă aţi văzut, de cele mai multe ori locuiesc patru, cinci într-o cameră, au familiile la ei acasă, acolo unde nivelul de trai este mult mai scăzut. Deci este în primul rând această diferenţă. Apoi este vorba şi despre... uneori, nu mereu, nu vreau să generalizez, sunt şi foarte, foarte multe companii serioase, dar noi am găsit lucrători din străinătate abuzaţi în România, în sensul că drepturile lor nu erau respectate, că nu aveau toate prevederele contractuale respectate şi inspecţia muncii a dat deseori sancţiunile corecte pentru astfel de încălcări. Deci există şi percepţia unora că lucrătorii străini sunt ceva mai vulnerabili. Eu cred însă că ar trebui să-i respectăm, pentru că orice om care lucrează în ţara asta, indiferent de naţionalitatea lui, care plăteşte taxele corect în această ţară, trebuie să aibă respectul pe care noi înşine ni l-am dori pentru concetăţenii noştri în Franţa, în Italia, în Spania, oriunde în Uniunea Europeană.

Primim mesaje şi de la ascultători. Avem o întrebare pentru dumneavoastră: care sunt măsurile de protecţie socială pentru tinerii între 30-40 de ani, că sunt angajaţi numai trei sau până la şase luni la diferite firme private, apoi daţi afară fără motive, doar ca să nu plătească salarii rezonabile şi care îşi găsesc apoi foarte greu loc de muncă?

În primul rând ar trebui ca toţi aceşti oameni aflaţi în astfel de situaţii să facă o plângere la IPM. E extraordinar de important, pentru a putea avea reacţie, să cunoaştem toate aceste informaţii cu nume şi prenume, pentru că, vă spun un lucru, în contextul ăsta al discuţiilor despre necesitatea recerii cheltuielilor statului, o discuţie serioasă, dar cu darea unor oameni afară, chestiune cu care nu suntem de acord. Uitaţi-vă, în Bucureşti, unde avem cea amplă piaţă a forţei de muncă, numărul inspectorilor de muncă a scăzut de la intrarea în Uniunea Europeană până astăzi cu 50%. Cum vom putea avea o piaţă a muncii corectă, bine păzită, cu legea respectată, dacă discuţia publică merge spre a da afară pe cei care trebuie să păzească piaţa muncii, de exemplu, ca să folosim discuţia despre ITM? Deci, în primul şi în primul rând, trebuie să semnaleze toate aceste eventuale abuzuri, pentru a putea reacţiona, pentru că inspecţia muncii s-a dovedit reactivă şi s-a dovedit eficientă în multe cazuri. În trecut am avut şi situaţii unde într-un singur dosar am găsit 3-500 de oameni la o singură firmă lucrând la negru sau cu alte drepturi încălcate. Deci Inspecţia Muncii îşi face treaba. Sesizaţi! Oricum, controalele se întâmplă şi fără sesizări, dar pentru a acoperi cât mai multe dintre probleme, orice sesizare este importantă şi necesară.

Cum spuneam, după 40-45 de ani, reangajarea devine mult mai dificilă. Ridicarea pragului la 50 de ani rezolvă problema sau doar o amână cu câţiva ani?

Nu, am încercat să ducem cât mai multe resurse cu această restrângere către cei care au cea mai mare nevoie, pentru că, într-adevăr, după 50 de ani, este mai dificil pentru unii dintre concetăţenii noştri să-şi găsească un loc de muncă. Cu cât te apropii mai mult de pensie, cu atât devine mai dificil în anumite domenii, cel puţin. Dar, până la urmă, evident, nu putem subvenţiona toată piaţa forţei de muncă. De asta am ales să mergem înspre tineri, pentru un viitor mai bun pentru toată ţara, până la urmă, şi înspre cei care au cele mai mari probleme, cei de peste 50 de ani.

Mulţumim pentru toate aceste precizări. Invitatul "Apelului matinal" a fost ministrul Muncii, Florin Manole. Aşadar, Guvernul a adoptat o ordonanţă de urgenţă care modifică Legea şomajului şi introduce o primă de stabilitate pentru tinerii fără loc de muncă şi fără studii./editor Florin Lepadatu/