"Manevrele financiare" din Europa produc îngrijorare
Investitorii se tem că mai multe state europene au ascuns amploarea datoriilor şi deficitelor prin tranzacţii financiare secrete, informează Wall Street Journal.
Articol de Sorin Solomon, 22 Februarie 2010, 11:54
Îngrijorările că Grecia şi alte state din Europa nu vor putea onora datoriile determină investitorii să se teamă că şi alte economii europene au utilizat tranzacţii financiare complexe, uneori secrete, pentru a ascunde adevărata amploare a obligaţiilor şi deficitelor, potrivit Wall Street Journal.
Statele din zona euro au o istorie bogată în ceea ce priveşte "manevrele exotice" efectuate pentru a îndeplini condiţiile necesare includerii în uniunea monetară, precum limitarea datoriilor la 60% din Produsul Intern Brut (PIB) sau un deficit bugetar anual sub 3% din PIB.
În pofida criticilor, liderii europeni au catalogat aceste practici ca acceptabile, atâta timp cât acestea au avut ca scop punerea bazelor zonei euro.
Pentru a îndeplini condiţiile cerute pentru intrarea în uniunea monetară, care au ca scop întărirea încrederii în moneda unică, unele guverne au vândut active de stat sau au transformat datoriile în titluri de valoare securizate.
În cazul Greciei, autorităţile au raportat biroului de statistică al Uniunii Europene, Eurostat, că o mare parte din cheltuielile militare sunt "confidenţiale" şi, de aceea, exceptabile de la calcule.
În 2000, Grecia a indicat că a cheltuit 828 de milioane de euro pentru apărare, însă ulterior a arătat că suma s-a situat în realitate la 3,17 miliarde de euro.
Autorităţile de la Atena au admis că au raportat cheltuieli militare mai mici cu 8,7 miliarde de euro între 1997 şi 2003.
Portugalia, în schimb, a clasificat drept achiziţii de acţiuni subvenţiile acordare metroului din Lisabona şi altor companii de stat.
După aflarea adevărului, Eurostat a obligat în 2002 Portugalia să recalculeze datele raportate.
Autorităţile au revizuit deficitul pentru 2001 de la 2,76 miliarde de euro, sau 2,2% din PIB, la 5,1 miliarde de euro, echivalentul a 4,1% din PIB, nivel peste limita tolerată în zona euro.
Franţa a ascuns în 1997 afaceri cu France Telecom, companie în curs de privatizare, prin care operatorul a plătit guvernului peste cinci miliarde de euro.
În schimb, Franţa a acceptat să-şi asume obligaţiile de plată a pensiilor pentru angajaţii France Telecom.
Fondurile primite de la companie au ajutat Parisul să îngusteze deficitul la 40 de miliarde de euro, respectiv 3% din PIB.
Şi Germania, cea mai mare economie europeană, a încercat în 1997 să reevalueze rezervele de aur, însă executivul a renunţat la plan din cauza opoziţiei băncii centrale.
"Problema Eurostat este creşterea gamei de noi instrumente financiare şi de tehnici. Statele membre vor încerca să profite de această situaţie", a declarat pentru cotidianul american, James D. Savage, profesor la Universitatea statului american Virginia.
Dificultăţile autorităţilor UE sunt amplificate de insuficienţa mijloacelor prin care pot determina statele din zona euro să respecte condiţiile fiscale.
