Legea retrocedărilor, validată de Curtea Constituţională

Curtea Constituţională a decis că legea privind restituirea proprietăţilor este constituţională.

Judecătorii au respins sesizarea Partidului Democrat Liberal ca neîntemeiată.

În consecinţă, legea va fi transmisă spre promulgare preşedintelui Traian Băsescu.

Decizia Curţii este definitivă şi general obligatorie.

Curtea Constituţională a României a luat în discuţie, în şedinţa de azi, sesizarea PDL referitoare la legea de restituire a proprietăţilor, act normativ pentru care guvernul şi-a angajat răspunderea în parlament.

Potrivit prim-vicepreşedintelui democrat-liberal Liviu Negoiţă, angajarea răspunderii ar fi neconstituţională, întrucât se află deja în proces de legiferare la Senat, dar şi din cauză că deciziile consiliilor locale date în temeiul unor alte legi de restituire vor putea fi invalidate.

Anunţul privind contestarea proiectului la CCR a fost făcut chiar în ziua asumării.

"Într-un stil demagogic perfect, domnul Ponta şi-a asumat răspunderea că viitoarele guvernări, după 2016, vor rezolva problema restituirii proprietăţilor.

"Am spus-o de mai multe ori, acest proiect de lege, probabil această lege, are foarte multe neajunsuri, cel mai mare fiind acela că nu rezolvă absolut nimic. Nici măcar hotărârile definite ale instanţelor, iată, nu vor mai fi puse în aplicare, decât după 2016", declara atunci preşedintele PDL Vasile Blaga.

În schimb, premierul Victor Ponta consideră că PDL nu-şi doreşte, în realitate, restituirea imediată a şcolilor şi spitalelor din imobilele naţionalizate.

La momentul asumării, şeful executivului a afirmat că proiectul ţine cont de experienţa autorităţilor din procesele de la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Victor Ponta a susţinut că au fost 11 puncte ridicate iniţial în discuţie de CEDO, din care 10 au fost rezolvate.

Despăgubirile vor fi acordate "până în 2017"

Cererile privind restituirea proprietăţilor naţionalizate de regimul comunist ar urma să fie soluţionate până cel târziu în 2017, potrivit formei propuse a proiectului noii legi a retrocedărilor.

Întâietate vor avea despăgubirile în natură care la nivel local vor trebui realizate până la începutul anului 2016.

Potrivit guvernului, proiectul de lege are la bază trei principii: restituirea în natură a tuturor imobilelor pentru care este posibilă această acţiune, restituirea în numerar a tot ceea ce nu se poate restitui în natură şi impozitarea drepturilor litigioase.

Noua lege îi exclude pe cesionari de la restituirile în natură.

Sunt exceptate de la retrocedare parcurile, pentru care se oferă măsuri compensatorii. În cazul şcolilor şi spitalelor există obligaţia păstrării destinaţiei clădirii timp de 10 ani, iar pentru titlurile de despăgubire deja emise plăţile se vor face în cinci ani, începând din 2014, în timp ce pentru dosarele noi plăţile vor fi eşalonate pe şapte ani, începând din 2017.

Pe de altă parte, în situaţia în care restituirea în natură a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist nu mai este posibilă, intervine aşa-numita "compensare prin puncte".

În vederea valorificării punctelor, în documentul citat se arată că va fi constituit Fondul naţional al terenurilor agricole şi al altor imobile, administrat de Agenţia Domeniilor Statului.

Fondul se constituie iniţial din terenuri agricole care nu fac obiectul restituirii în natură aflate în proprietatea privată a statului, iar ulterior se poate completa cu alte imobile, proprietate a statului, la propunerea instituţiilor publice deţinătoare.