Inflaţia din decembrie 2013, cel mai scăzut nivel de după 1989

Inflaţia a atins în luna decembrie 2013 cel mai scăzut nivel de după Revoluţia din '89.

Comparativ cu decembrie 2012, preţurile de consum au crescut 1,55%, practic atingând minimul dorit de Banca Naţională, care are ţintă nivelul de 2,5%, plus/minus 1%.

Vinovaţi ar fi anul agricol deosebit de bun înregistrat în 2012, dar şi creşterea limitată a preţurilor la bunurile alimentare.

Economia devine astfel mai predictibilă, dar şi mai puţin predispusă la un salt al consumului, iar tendinţa de scădere, aşa-numita deflaţie, va continua pentru o perioadă, spun specialiştii.

Nivelul record în sens pozitiv înregistrat de inflaţie în 2013 s-a datorat reducerii cu aproape 2% a preţurilor produselor alimentare, în timp ce serviciile şi produsele nealimentare s-au scumpit cu peste 3,4% fiecare.

Cele mai mari creşteri de preţuri s-au înregistrat la cartofi, fasole boabe şi alte leguminoase, dar şi la apă, canal, salubritate, tutun şi ţigări, gaze şi energie electrică.

Cele mai importante scăderi le-au consemnat preţurile la ouă, ulei, fructe, zahăr, pâine şi alte produse de morărit şi panificaţie.

România "se încadrează în normele europene"

Analistul economic Aurelian Dochia spune că, dincolo de cifra propriu-zisă, important este faptul că România a intrat în clubul ţărilor europene dezvoltate în privinţa inflaţiei.

"Este, într-adevăr, un record pentru România şi cred că marchează momentul în care ajungem să ne încadrăm în normele europene, ca să spun aşa, pentru că în momentul de faţă, în majoritatea ţărilor europene, inflaţia este foarte scăzută şi în unele dintre aceste ţări există chiar îngrijorarea că ar putea să apară fenomenul de deflaţie, respectiv de scădere a indicelui preţurilor.

"Aceste este un fenomen care este considerat de către mulţi economişti ca fiind de nedorit, pentru că face neputincioasă politica băncii centrale, respectiv majoritatea instrumentelor care sunt folosite de banca centrală nu mai pot să fie folosite în condiţii de deflaţie. Evident că există şi unele opinii divergente în această privinţă", a declarat Aurelian Dochia.

Aurelian Dochia spune că în acest moment România a reuşit să demonstreze că poate îndeplini toate criteriile tehnice pentru aderarea la zona euro, chiar dacă acest proces nu mai reprezintă acum o prioritate imediată.

În ceea ce priveşte inflaţia înregistrată în 2013, un rol foarte important l-a avut anul agricol bun.

"Anul agricol a constituit pentru România probabil că cel mai important factor de influenţă asupra indicelui general al preţurilor, tocmai datorită faptului că în coşul de consum al românului ponderea produselor alimentare este foarte mare, mult mai mare decât în ţări precum Franţa, Marea Britanie, Italia şi aşa mai departe, şi noi suntem foarte expuşi la variaţiile preţurilor produselor agricole.

"Un an agricol bun împinge în jos preţurile, iar un an agricol slab face ca preţurile să crească, astfel că într-adevăr, dacă 2014 este un an agricol slab, fără îndoială că vom avea o creştere a preţurilor la produsele alimentare care se va vedea şi în indicele inflaţiei", a mai spus Aurelian Dochia.

Scăderea inflaţiei "nu se reflectă vizibil în nivelul de trai"

Deşi reducerea preţurilor la multe dintre produsele alimentare a fost, cel mai probabil, simţită de români, Aurelian Dochia explică de ce scăderea inflaţiei nu se reflectă mai vizibil în nivelul de trai al populaţiei.

"Faptul că am avut un an agricol bun şi faptul că preţurile produselor alimentare au fost scăzute în ultima perioadă probabil că a contat pentru majoritatea populaţiei, întrucât ştim că în coşul de consum din România ponderea produselor alimentare este foarte mare pentru persoanele cu venituri scăzute, poate să depăşească chiar 50% din totalul cheltuielilor.

"Dar nu putem să ne aşteptăm la miracole în ceea ce priveşte impactul inflaţiei asupra nivelului de trai, pentru că atunci când vorbim de cifre mici, sub 5%, deja impactul nu mai este chiar atât de vizibil", a explicat analistul economic, Aurelian Dochia.

"El poate să fie vizibil pentru o anumită categorie. De exemplu, dacă creşterea preţurilor se vede la benzină, evident că cei care consumă mai multă benzină vor fi mai afectaţi, dar în general pentru toate categoriile nu este vizibilă o creştere de 1,5% sau o scădere a inflaţiei de la 2% la 1,5%.

"Deci cifrele de care vorbim acum nu mai sunt vizibile în buzunarul consumatorului, ca să spunem aşa. Important este că putem spune că am scăpat de această permanentă temere şi obsesie a creşterii preţurilor, care pentru mulţi erau principalul motiv de îngrijorare, aşa cum au arătat de multe ori sondajele făcute de diverse instituţii. Probabil că acum se va instala un alt motiv de îngrijorare pentru primul loc, inflaţia nu va mai avea aceeaşi poziţie", a mai spus Aurelian Dochia.

Conform guvernatorului Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, inflaţia va continua să scadă în prima jumătate a lui 2014, însă pe măsură ce efectele pozitive ce decurg din anul agricol bun 2013 şi din comparaţia cu perioadele trecute se vor estompa, ea va înregistra din nou o creştere.