Indicele preţurilor de consum va intra în marja de fluctuaţie de 2,5%

Banca Naţională a României (BNR) îşi va îndeplini în acest an cele două mandate - de stabilitate a preţurilor şi de stabilitate financiară, a declarat, luni, guvernatorul Mugur Isărescu, la conferinţa de prezentare a Raportului asupra stabilităţii financiare, menţionând că după toate probabilităţile indicele preţurilor de consum va intra în marja de fluctuaţie, de 2,5% plus/minus un procent.

'La o citire atentă a raportului, noi pregătim ideea că Banca Naţională în acest an îşi îndeplineşte cele două mandate. Mandatul de stabilitate a preţurilor. După toate probabilităţile, mai avem o lună într-adevăr, indicele preţurilor de consum va intra în marja de fluctuaţie, de 2,5% plus/minus un procent. Şi aici vom avea o problemă, sunt sigur, pentru că unele preţuri cresc şi indicele scade. Şi preţurile cresc, de regulă, în decembrie. O să fie mare tărăboi. De ce scade indicele în timp ce preţurile cresc? Preţurile cresc. Când ai un indice al preţurilor de consum de 3,5% înseamnă că au crescut preţurile. Cresc mai puţin decât au crescut anul trecut', a spus Mugur Isărescu citat de Agerpres.

De asemenea, guvernatorul afirmat că BNR îşi va îndeplini mandatul în ceea ce priveşte stabilitatea financiară, iar faptul că avem vulnerabilităţi şi riscuri nu înseamnă că mandatul nu a fost îndeplinit.

În acest context, Isărescu a reiterat că în presă uneori se distorsionează limbajul standardizat utilizat de Banca Naţională.

'Când vorbim de riscuri, ne referim la riscuri. Nu sunt prognoze. Dacă spunem că economia de piaţă are în general evoluţie ciclică şi că după câţiva ani, uitându-te în spate cum se comportă o economie de piaţă, şi ştim că ciclul are 7-10 ani, în medie, te mai uiţi şi la alte date, şi spui că există riscul unei decelerări şi apoi a unei recesiuni nu înseamnă că am făcut neapărat o prognoză. Deci, este o diferenţă, aş spune mare, între ce supunem noi: 'există riscul decelerării, apropierii recesiunii' şi formulări de tipul 'Banca Naţională prognozează recesiunea', 'prognozează dezastru'. Ca să îngroşăm aşa, pe burtieră mai apare şi altceva: 'Avertisment dur' eventual - îmi place cuvântul 'dur', care este super-utilizat de o parte dintre dumneavoastră - 'Avertisment dur din partea guvernatorului'. Dimineaţa am tot stat să văd un avertisment dur al meu cu preţurile şi am aşteptat o oră. Era să rămân şi nebărbierit. Nu a apărut. A apărut ceva cu preţurile, dar burtiera era clară, că dau un avertisment dur', a spus şeful BNR.

El a concluzionat că mesajul instituţiei referitor la deficitele gemene a fost acela că o eventuală recesiune nu ar trebui să ne prindă cu 'garda jos', respectiv cu deficite mari, pentru că nu vom putea să ne apărăm.