Împrumuturile de la instituţii nebancare, tot mai dese

Românii se împrumută din ce în ce mai mult de la instituţiile nebancare, şi asta pentru că băncile se arată tot mai reticente în a da bani.

Chiar dacă dobânzile plătite în acest caz sunt foarte mari, cei mai mulţi apelează la acest sistem pentru că nu mai au curaj să treacă pe la băncile la care sunt datori.

În acest sens, Biroul de Credite a anunţat că restanţele populaţiei mai mari de o lună au ajuns deja la un miliard de euro, iar băncile preferă să-şi ţină banii sau să cumpere obligaţiuni ale statului, garantate sută la sută.

Băncile comerciale nu-şi mai asumă riscul valutar şi nu mai acordă în principiu credite în valută persoanelor care au venituri în lei.

La creditele în lei, reticenţa băncilor este determinată de reducerea veniturilor populaţiei ca urmare a scăderii cu 25% a salariilor bugetarilor în paralel cu majorarea taxei pe valoarea adăugată cu 5 puncte procentuale de la 1 iulie anul curent.

La începutul săptămânii băncile au împrumutat statul cu peste un miliard şi jumătate de lei.

Instituţiile financiare nebancare oferă credite mici, pe termen scurt

Referitor la împrumuturile în valută, dacă un român cu venituri în lei nu va mai putea să contracteze un credit de consum în monedă străină pe termen scurt, când vorbim de un credit imobiliar cresc şansele.

Aparentul paradox este legat de decizia autorităţilor române de a adopta moneda euro în 2015.

În paralel, instituţii financiare nebancare oferă credite, îşi asumă riscurile, dar la dobânzi foarte mari.

În aceste condiţii, jumătate din cererile de creditare sunt respinse, spunea directorul general al unei companii britanice cu statut de instituţie financiară nebancară (IFN) care operează pe piaţa românească.

Succesul afacerii de tip IFN depinde de păstrarea încrederii clienţilor.

Împrumuturile acordate de IFN sunt de regulă mici, între 400 de lei şi 3.000 de lei, şi se acordă pe termen scurt, de până la un an, un an şi jumătate.