Impactul programului Prima Casă, "destul de limitat"
Analistul imobiliar Radu Zilişteanu spune că mulţi tineri nu se încadrează în cerinţe şi există bănci neincluse în program care au oferte asemnănătoare.
Articol de Iulian Olescu, 08 Ianuarie 2014, 14:31
Ministerul de Finanţe mizează, în acest an, pe creşterea numărului de bănci şi instituţii de creditare care se vor înscrie în programul "Prima casă" ediţia 2014, aprobat ieri, de Guvern.
Sumele alocate pentru garantarea creditelor sunt mai mari, iar analiştii imobiliari consideră că, deşi programul nu are un impact foarte mare asupra pieţei de profil, el răspunde nevoilor unei importante categorii de persoane care vor să-şi cumpere o locuinţă.
Plafonul suplimentar al garanţiilor care pot fi emise pentru anul 2014, pentru credite prin programul "Prima casă", a fost stabilit la un miliard două sute de milioane de lei.
S-a decis, de asemenea, utilizarea cu prioritate, în acest an, a diferenţei nealocate din plafonul pentru 2013 şi a sumei alocate, dar neconsumate integral, până la finele anului trecut.
Este vorba, în total, de 180 de milioane de lei, plus încă aproape 500 de milioane destinate numai achiziţionării de imobile construite prin ANL.
Aunimte categorii, favorizate de program
Analistul imobiliar Radu Zilişteanu, doctor în economie, apreciază că, deşi impactul programului "Prima casă", asupra dezvoltării pieţei imobiliare, este unul limitat, de acesta poate beneficia, în continuare, o anumită categorie de populaţie.
"Cei care beneficiază cel mai mult de acest program sunt, în general, tinerii care au intrat în viaţa profesională de relativ puţină vreme, câştigă relativ bine, însă nu au avut timpul necesar pentru a acumula banii pentru avansul la un credit ipotecar obişnuit, şi atunci, sigur că un avans foarte mic, cum este cel din programul "Prima casă", de 5%, îi poate ajuta să facă o achiziţie imobiliară", spune Radu Zilişteanu.
Interesul scăzut din ultima vreme faţă de programul "Prima casă" are trei cauze principale, consideră Radu Zilişteanu, şi anume faptul că unii doritori nu s-au putut încadra în condiţiile impuse, că unele bănci, neimplicate în program, au dezvoltat produse de creditare alternative similare şi că starea generală a economiei româneşti nu a permis multor persoane interesate să poată accesa astfel de împrumuturi.
