Guvernul şi FMI au viziuni diferite legate bugetul României pentru 2016

Fondul Monetar Internaţional semnalează că măsurile sociale prognozate de guvern riscă să pună în pericol realizările obţinute de România în ultimii trei ani.

Reducerile de taxe şi impozite, dar şi majorările salariale în învăţământ, de exemplu, sau în sănătate promise de guvern vor împinge deficitul fiscal până aproape de 3% din Produsul Intern Brut anul viitor şi peste acel nivel în 2017, în condiţiile absenţei unor măsuri compensatorii.

Premierul Victor Ponta a admis diferenţele de abordare, dar a apărat măsurile pe care cabinetul său le intenţionează spunând că "este dreptul liderilor partidelor parlamentare să decidă asupra acestor subiecte fundamentale pentru ţara noastră".

Fondul Monetar Internaţional spune, în comunicatul emis la finalul vizitei la Bucureşti, că deşi România a înregistrat în ultimii ani o îmbunătăţire considerabilă a indicatorilor săi macroeconomici, pentru protejarea acestor realizări ar fi nevoie, printre altele, de menţinerea disciplinei fiscale în vederea consolidării finanţelor publice şi de revigorarea reformelor structurale, mai ales în zona companiilor de stat.

Reprezentanţii FMI consideră că, după ce în acest an ţinta de deficit asumată de România va fi atinsă, pentru anii 2016 şi 2017 politicile adoptate deja şi cele ce se intenţionează a fi adoptate, care reprezintă o combinaţie între reduceri masive de impozite şi taxe şi majorări salariale, vor împinge deficitul fiscal până aproape de 3% din PIB anul viitor şi peste acest nivel în 2017, dacă nu sunt identificate măsuri compensatorii sau dacă nu vor fi afectate din nou cheltuielile pentru investiţii.

În plus, vor fi afectate şi progresele recente în stabilizarea datoriei publice, se mai arată în comunicatul FMI.

Şi deputatul liberal Gheorghe Ialomiţianu spunea, după discuţiile cu misiunea FMI, că măsurile anunţate de executiv privind implementarea unor majorări salariale în sectorul public cumulate cu unele reduceri de taxe ce nu pot fi susţinute din punct de vedere bugetar vor duce la depăşirea unui deficit de 3% din Produsul Intern Brut în anii următori, deficit nesustenabil financiar.

El adăuga că încasările bugetare sunt bune, dar nu suficiente pentru a acomoda toate măsurile anunţate de guvern.

Pe de altă parte, premierul Victor Ponta a precizat într-un mesaj publicat pe o reţea de socializare că dezacordul dintre executiv şi FMI este legat de faptul că reprezentanţii instituţiei financiare internaţionale nu agreează scăderea TVA prevăzută de Codul Fiscal, nici cota redusă pentru alimente şi nu sunt de acord cu creşterea salariilor în sănătate şi educaţie.

El concluziona că România ar trebui să opteze între a aplica aceste măsuri, aceasta fiind şi viziunea pe care Guvernul o are pentru dezvoltarea ţării, şi un deficit scăzut, agreat de FMI.

Adevărul este undeva la mijloc

Analistul economic Constantin Rudniţchi spune că adevărul este, ca de obicei, undeva la mijloc şi crede că prin negocieri ar putea fi reconciliate poziţiile celor două părţi.

"Suntem în faţa a două viziuni diferite. Cea a Fondului Monetar Internaţional, care nu vorbeşte de austeritate, atenţie, aici nu se pune problema austerităţii, ci se pune problema mai degrabă a unei viziuni prudente faţă de buget şi faţă de economia românească. Pe de altă parte, o viziune care ţine de relaxare economică şi relaxare fiscală, cea a premierului Ponta. Sigur că ambele variante au virtuţi şi au puncte slabe. Principala calitate a unei politici economice prudente este aceea că ar pune la adăpost economia românească de eventuale probleme şi derapaje importante care ar putea să vină în anii următori de la, să spunem, o zonă de recesiune din economia mondială, în special din zona economiilor emergente.

"În acelaşi timp, o calitate importantă a ideii de relaxare fiscală este aceea că ea creează un motor de creştere economică, respectiv consumul, şi sigur că o creştere economică e întotdeauna bună pentru un stat. Bună până la un punct cel puţin, pentru că aici intervine un defect al acestei relaxări fiscale sau al acestei politici de relaxare şi anume faptul că apasă foarte mult pe pedala consumului. Dar nu vorbim de investiţii deloc şi se vede că investiţiile, în bugetul pe anul acesta, sunt tăiate semnificativ, adică nu se fac investiţii. Trebuie găsită o cale de mijloc.

"Cred că Guvernul ar trebui să gândească un buget şi măsuri care să nu meargă până spre 3% deficit bugetar din Produsul Intern Brut, în vreme ce Fondul Monetar Internaţional ar trebui să ia aminte şi să vadă în ce măsură aceste decizii luate în anii trecuţi, şi anume reducerea CAS, reducerea TVA la alimente au avut, totuşi, un efect bun în economia românească. Deci calea de mijloc ar fi cea mai bună. De fapt, o cale de mijloc pe care ar trebui să o găsească şi un viitor acord cu FMI", a spus Constantin Rudniţchi

Analistul economic adaugă că în această dispută există şi considerente de ordin electoral şi spune că ar trebui să aşteptăm discuţiile viitoare cu reprezentanţii FMI pentru a şti dacă se poate vorbi de un nou acord cu Fondul Monetar Internaţional.