Guvernul reafirmă ținta de deficit de 7%

Ministerul de Finanțe reafirmă angajamentul României de a se încadra, la finalul anului, în ținta de deficit de 7% din Produsul Intern Brut și promite că va continua această traiectorie și în următorii ani, așa cum prevede planul agreat cu responsabilii Comisiei Europene.

Ministerul de Finanțe reafirmă angajamentul României de a se încadra, la finalul anului, în ținta de deficit de 7% din PIB

Ministerul Finanțelor notează printre cauzele principale sumele datorate la sfârșitul anului de instituțiile bugetare, ceea ce a presupus cheltuieli mai mari ce nu au intrat în calculele inițiale.

România nu este singura țară membră cu un deficit peste limita de maximum 3%, prevăzută de legislația europeană, și încă stă mai bine ca alte state în ceea ce privește datoria publică. Transmite de la Bruxelles corespondentul Radio România Actualități, Bogdan Isopescu.

Reporter: Deficitele bugetare naționale din Uniunea Europeană au scăzut anul trecut de la o medie de 3,5 la 3,2 procente. România are însă cel mai mare deficit, finalizând anul 2024 cu un minus de 9,3 procente, în creștere față de anul anterior.

După țara noastră, este Polonia, dar la aproape trei puncte diferență, în speță 6,6 procente.

Polonia a avut însă cheltuieli mai mari pentru apărare, peste 4 procente din PIB, fiind statul NATO cu cea mai mare cotă din PIB acordată apărării.

Alte state cu deficite mari sunt Franța 5,8 procente și Slovacia 5,3.

La polul opus, șase state au înregistrat un excedent bugetar.

Legislația europeană permite un maximum de trei procente ca deficit bugetar, iar în cazul depășirii acestei cote, Comisia Europeană declanșează procedurile specifice pentru reducerea acestuia.

La capitolul datorie publică raportată la PIB, România se află într-o situație bună, cu doar 54,8 procente, deci sub medie.

Cele mai mari datorii publice se înregistrează în Grecia, 153 de procente, în Italia, 135 de procente, după care urmează Franța, Belgia și Spania, toate cu peste 100 de procente.