Guvernatorul BNR, lecţie de comunicare publică

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat într-un interviu pentru ziarul Timpul că ţinta de inflaţie va fi ratată ca urmare a deciziei guvernului de a majora TVA.

El a adăugat că la finele anului 2010 inflaţia se va situa "undeva între 7.5 şi 8%", însă speră că în perioada similară a anului viitor se asteaptă revenirea la o cotă de trei procente "dacă nu se reîmbolnăveşte organismul social, în sensul unei obişnuinţe cu inflaţia".

Mugur Isărescu a declarat că ţinta de aderare la euro în 2012 trebuie rediscutată, "însă nu amânată foarte mult".

"2015 ar fi ca dată, nu 2012. 2012 era intrarea în anticameră. În consecinţă, noi am propus rediscutarea cu două componente: să rămână ceva ambiţios, pentru că este un bun catalizator, pentru coerenţă în politici", a spus guvernatorul BNR.

El a calificat folosirea cuvântului austeritate drept "nefericită", menţionând că un termen potrivit pentru măsurile economice adoptate ar fi "corecţie".

"Consider că folosirea cuvântului "austeritate" a fost nefericită. Eu am folosit încă de la începutul anului 2009 cuvântul "corecţie".

"Într-adevăr, dacă spui: "Salariile trebuie să scadă cu 20%", pare ceva de austeritate. Dacă spui: "Salariile în sectorul bugetar au crescut în 2007 şi 2008 cu 80%, s-a sărit calul şi nu se poate susţine o creştere de 80%", nu se poate de către 60%. Aici este o corecţie", a precizat Mugur Isărescu.

"Nu aş vrea să fiu în locul guvernului"

Mugur Isărescu a declarat că cea mai mare problemă în momentul de faţă este ca "măsurile de corecţie" adoptate de guvern să realizeze un echilibru între partea social-politică şi cea economică.

"Nu pot să îmi dau seama unde va găsi Guvernul acel echilibru pentru ca măsurile de corecţie – să nu folosesc cuvântul „austeritate” – să fie digerabile social şi politic şi să fie suficiente din punct de vedere economic şi financiar", a declarat guvernatorul BNR.

În acest sens el a făcut referire la bugetul pensiilor, pentru care se cheltuiesc anual "peste trei miliarde de euro".

Mugur Isărescu a mai adăugat că guvernul are o sarcină dificilă în a găsi bani şi soluţii pentru susţinerea echilibrului economic şi social, în condiţiile în care "deficitul este descurajant pentru creşterea economică" iar creditorii sunt "tot mai nemiloşi".

"N-aş vrea să fiu în locul Guvernului! Am fost în guvern într-o perioadă grea şi ştiu cât de greu găseşti o formulă să împaci imperativele financiare şi economice cu cerinţele, uneori zgomotoase, sociale.

"Am tratat cu profesorii. N-a fost deloc plăcut, pentru că am rămas profesor în toată perioada asta. Nu ştiu cum o să procedeze Guvernul. A tăiat, dar acolo unde este mare sensibilitate politică nu se reuşeşte. Problema este, în special, factura socială", a declarat Mugur Isărescu.

Creşterea salariilor, la un an după creşterea economică

Referitor la momentul reluării creşterii salariilor în economia românească, guvernatorul BNR a declarat că, statistic, aceasta apare "la un an, un an şi jumătate după ce se instaurează creşterea economică".

El a adăugat că acest moment depinde şi de "relaţia dintre productivitate şi salarii".

"Unii, să zicem, poate muncesc mai bine, au o productivitate mai mare şi pot să-şi crească salariile.

"Să fac o paranteză: acum, în perioadă de criză, la mine, la staţia de vinificare, am mărit salariile. Nu cu foarte mult, dar mi-am permis. Cred că sunt multe firme care pot să mărească salariile", a adăugat Mugur Isărescu.